România vrea ca fiecare raion de la Prut să aibă propriul pod rutier. Ce proiecte sunt pregătite

România și Republica Moldova pregătesc o nouă etapă de conectare prin infrastructură rutieră și feroviară. Autoritățile de la București vor ca, în următorii 5-7 ani, fiecare raion moldovean de la Prut să aibă cel puțin un pod rutier de legătură cu România, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România, Irinel Ionel Scrioșteanu, într-un interviu acordat MOLDPRES.

Oficialul român a vorbit despre testarea liniei feroviare Fălciu-Cantemir, proiectele de poduri peste Prut, modernizarea legăturii feroviare Iași-Ungheni, Autostrada A8 și stadiul lucrărilor la Podul de Flori de la Ungheni.

Unul dintre proiectele importante vizează linia feroviară Fălciu-Cantemir, care face conexiunea cu stația Prut-2 Cantemir. Potrivit lui Scrioșteanu, infrastructura este pregătită pentru traficul de marfă, iar autoritățile mai au de parcurs câțiva pași birocratici pentru deschiderea oficială a punctului de frontieră.

„Este un moment important pentru conectivitatea dintre România și Republica Moldova, dar şi pentru mine personal. Am testat atât linia cu ecartament european, cât și cea cu ecartament larg. Practic, infrastructura este pregătită pentru operarea traficului, inclusiv pentru transportul de marfă. Mai avem câțiva pași birocratici pentru deschiderea oficială a punctului de frontieră, dar ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai curând, ideal înainte de sezonul agricol”, a declarat oficialul.

Potrivit acestuia, noua rută feroviară ar putea reduce costurile pentru operatorii economici care transportă mărfuri spre Portul Constanța.

„Principalul avantaj este costul. Din simulările realizate, această rută feroviară către portul Constanța este mai scurtă și mai ieftină. Dacă operatorii economici vor avea costuri mai mici, atunci fluxurile de marfă se vor orienta natural pe această direcție. Este un proiect care poate schimba dinamica transportului de mărfuri în regiune”, a spus Scrioșteanu.

Secretarul de stat a menționat că România și Republica Moldova lucrează la un program amplu de poduri peste Prut. Sunt vizate patru poduri noi, printre care Fălciu-Cantemir, Bumbăta-Leova și Răducăneni-Bărboieni. În paralel, sunt pregătite modernizări sau reconstrucții pentru poduri importante, precum Sculeni-Sculeni, Oancea-Cahul și Albița-Leușeni.

„Vorbim despre un program amplu. Avem în lucru patru noi poduri peste Prut. Sunt în faza de studii de fezabilitate, iar pozițiile au fost deja stabilite. În paralel, modernizăm sau pregătim reconstrucția unor poduri esențiale precum Sculeni-Sculeni, Oancea-Cahul și Albița-Leușeni”, a precizat oficialul român.

Un alt proiect strategic este modernizarea și electrificarea liniei Iași-Ungheni, finanțat prin mecanismul SAFE. Potrivit lui Scrioșteanu, proiectul va introduce ecartamentul european în Republica Moldova. Primul tronson electrificat ar urma să fie gata în aproximativ un an și jumătate.

„Este un proiect strategic, deoarece introduce ecartamentul european în Republica Moldova. În aproximativ un an și jumătate vom avea primul tronson electrificat, ceea ce va reprezenta începutul unei conexiuni moderne până la Chișinău”, a declarat Scrioșteanu.

De asemenea, oficialul român a anunțat că în maxim două luni vor fi demarate licitațiile pentru reabilitarea și electrificarea tronsonului feroviar Iași-Ungheni.

Oficialul s-a referit și la Podul de Flori de la Ungheni, primul pod rutier la nivel de autostradă peste Prut construit după mai bine de 60 de ani. Potrivit lui, lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 45%, iar finalizarea este estimată pentru acest an.

„Pe 26 aprilie 2026 s-a împlinit un an de când am dat startul lucrărilor la acest prim pod rutier la nivel de autostradă, la mai bine de 60 de ani de la ultima structură construită. Lucrările sunt în graficul contractat. Pe malul românesc se montează deja tablierul metalic, iar pe malul moldovenesc primele elemente ale acestuia urmează să ajungă în cel mai scurt timp. Lucrările sunt în grafic, cu un stadiu fizic de aproximativ 45%. Este primul pod rutier la nivel de autostradă peste Prut construit după mai bine de 60 de ani. Estimăm finalizarea lui în cursul acestui an”, a spus secretarul de stat.

Pe termen mediu, autoritățile române își propun dezvoltarea unei rețele solide de conexiuni până în anul 2030. Obiectivul este ca fiecare raion moldovean de la frontieră să aibă o legătură rutieră directă cu România.

„Ne-am propus ca până în 2030 să dezvoltăm o rețea solidă de conexiuni. Mai mult, într-un orizont de 5-7 ani, ne dorim să avem cel puțin un pod rutier pentru fiecare raion din Republica Moldova care are frontieră cu România. Sunt proiecte realizabile, pentru că vorbim de structuri relativ simple, dar extrem de utile pentru comunități”, a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu.

Oficialul român a mai spus că infrastructura are un rol important nu doar pentru transport, dar și pentru apropierea comunităților de pe cele două maluri ale Prutului.