Un atac cibernetic asupra serviciilor publice digitale din Republica Moldova a dus la extragerea neautorizată a unor seturi de date asociate cu aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Numele, data nașterii, informații despre familie, pensii, permise de conducere sau alte date personale s-ar putea afla printre informațiile vizate. În noua ediție „Ziar.md explică: Scurt și clar despre…”, vedem ce s-a întâmplat, ce știm până acum și cum pot fi folosite aceste date în tentative de fraudă.

Între 19 și 23 octombrie, atacatorii au încercat să extragă informații din serviciile digitale ale statului. Au fost înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare, iar aproximativ un milion de IDNP-uri au fost interpelate. Potrivit Agenției de Guvernare Electronică, estimările preliminare arată că au fost extrase seturi de date aferente a circa 750.000 de IDNP-uri.

Asta nu înseamnă însă că 750.000 de „conturi” au fost sparte sau că pentru fiecare persoană au fost obținute toate informațiile disponibile. Categoriile de date diferă de la caz la caz și pot include numele, data și locul nașterii, membri ai familiei, informații despre pensii și prestații sociale, permisul de conducere, vehicule, companii sau anumite informații financiare. Autoritățile spun că datele cardurilor bancare nu au fost compromise și că nu au fost identificate modificări ale informațiilor din registrele de stat.

Atacul a fost stopat pe 23 octombrie, iar o parte dintre servicii au fost deconectate preventiv pentru verificări. Tentativele au continuat și ulterior, însă până la ultima actualizare oficială nu au fost identificate noi extrageri neautorizate. Autoritățile lucrează în continuare la stabilirea exactă a persoanelor afectate și la un mecanism de informare individuală.

Cel mai important risc pentru cetățeni apare acum din folosirea datelor personale în tentative de fraudă. Escrocii se pot prezenta drept reprezentanți ai unei bănci sau ai unei instituții publice și pot folosi numele sau IDNP-ul victimei pentru a părea credibili. AGE avertizează că faptul că un apelant cunoaște aceste informații nu înseamnă că reprezintă o instituție oficială.

Autoritățile recomandă să nu fie comunicate parole, coduri primite prin SMS sau date bancare, să nu fie accesate linkuri suspecte și să nu fie autorizate operațiuni la solicitarea unor persoane necunoscute. Dacă un apel pare suspect, cea mai sigură soluție este închiderea lui și contactarea instituției prin numărul oficial.

În noua ediție „Ziar.md explică”, Octav Tarlapan explică pe înțelesul tuturor ce s-a întâmplat cu datele, ce poate fi verificat în EVO și, mai ales, cum putem evita să devenim victime ale fraudelor după acest atac.