Tofan, replică tranșantă privind legea stării de război: „Trebuie să fim pregătiți pentru orice situație”

Premierul Vasile Tofan respinge criticile opoziției privind proiectul de lege care stabilește noi reguli pentru instituirea, prelungirea și încetarea stării de asediu și a stării de război în Republica Moldova. Șeful Executivului susține că elaborarea unui asemenea cadru legislativ nu trebuie să provoace îngrijorare, întrucât orice stat responsabil trebuie să fie pregătit să gestioneze inclusiv situații excepționale.

„Fiecare țară are un astfel de cadru legal. Vă rog frumos să nu creați isterie pe loc gol. Noi trebuie să fim pregătiți pentru orice situație și fiecare stat responsabil, care gândește în interesul cetățenilor săi, trebuie să aibă un cadru pentru orice situație, inclusiv pentru situații excepționale. Și asta ne-am propus cu acest proiect”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a încercat să tempereze controversele apărute în jurul inițiativei Ministerului Apărării, care propune reglementarea modului în care autoritățile ar urma să acționeze în cazul instituirii unor regimuri excepționale.

Proiectul a provocat reacții critice din partea opoziției, care acuză guvernarea că ar pregăti Republica Moldova pentru o eventuală implicare într-un conflict militar. Reprezentanții Ministerului Apărării resping aceste acuzații și susțin că inițiativa urmărește actualizarea legislației existente și clarificarea responsabilităților instituțiilor statului în situații de criză majoră.

Documentul, elaborat de Ministerul Apărării, prevede inclusiv posibilitatea instituirii stării de asediu în cazul unor amenințări hibride sau acțiuni subversive cu o componentă militară identificabilă, dacă acestea reprezintă un pericol grav pentru securitatea națională, iar mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu sunt suficiente.

În cazul instituirii stării de asediu sau de război, autoritățile ar putea aplica măsuri speciale privind circulația persoanelor și a bunurilor, protejarea infrastructurii critice, funcționarea serviciilor esențiale și asigurarea resurselor necesare apărării.

De asemenea, proiectul reglementează obligațiile persoanelor supuse mobilizării. Cetățenii aflați peste hotare, care au obligații legale de mobilizare și au primit ordin de chemare sau o notificare de prezentare, ar urma să fie obligați să revină în țară. Prevederea nu se referă la toți cetățenii din diasporă.

O altă dispoziție stabilește că, pe durata stării de asediu sau de război, nu vor putea fi organizate alegeri și referendumuri, cu excepțiile prevăzute expres de legislație. Totodată, starea de asediu ar putea fi instituită pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii prin decizia Parlamentului, în timp ce starea de război ar avea o durată nedeterminată, în funcție de circumstanțele care au determinat declararea acesteia.

Ministerul Apărării argumentează necesitatea modificărilor prin schimbarea situației de securitate din regiune și necesitatea adaptării legislației la amenințările actuale. Noul act normativ ar urma să înlocuiască Legea nr. 212 din 2004, care reglementează în prezent starea de asediu și starea de război.

Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, a declarat anterior că proiectul urmărește să ofere garanții juridice și să delimiteze mai clar responsabilitățile instituțiilor, nu să le acorde puteri suplimentare. Oficialul a respins și afirmațiile potrivit cărora documentul ar introduce mecanisme noi de mobilizare forțată a cetățenilor.

Proiectul de lege a fost publicat pentru consultări publice în perioada 3-17 noiembrie 2026. Acesta nu a fost încă adoptat, iar prevederile sale ar putea suferi modificări înainte de examinarea în Parlament.