Republica Moldova ar putea avea în continuare nevoie de măsuri speciale pentru a-și asigura securitatea energetică, însă o decizie privind prelungirea stării de urgență după 24 noiembrie nu a fost încă luată. Autoritățile analizează evoluțiile de pe piețele internaționale, în special volatilitatea prețurilor la produsele petroliere și situația rezervelor de gaze naturale din Europa. Declarațiile au fost făcute de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Oficialul a precizat că, deși perioada de vârf a consumului de motorină din agricultură a fost depășită, situația rămâne imprevizibilă, inclusiv din cauza evoluțiilor din Orientul Mijlociu și a fluctuațiilor prețului petrolului. În aceste condiții, autoritățile au nevoie de instrumente care să le permită să intervină rapid, dacă situația se înrăutățește.

„Atâta timp cât volatilitatea persistă, noi avem nevoie de pârghii, de măsuri imediate, pentru a putea interveni și a preveni anumite situații să se deterioreze. Măsurile care au fost anterior luate, în perioada verii, prin intermediul stării de alertă și prin intermediul stării de urgență, ne-au permis să ne recuperăm stocurile de motorină. Nu avem rafinăriile noastre, nu avem rezervele noastre de produse petroliere, de țiței, trebuie să importăm”, a spus ministrul.

Ministrul a mai explicat că Republica Moldova rămâne dependentă de importurile de produse petroliere, iar motorina provine din mai multe state, inclusiv România, Bulgaria, India, Arabia Saudită, Oman și Grecia. Potrivit lui Junghietu, diversificarea surselor de import este importantă, însă nu elimină riscurile, mai ales în condițiile în care prețurile de pe piața internă pot influența deciziile furnizorilor.

La 2 noiembrie, afirmă el, stocurile de motorină existente în țară acopereau consumul pentru aproximativ 11 zile și jumătate, în timp ce rezervele de benzină erau suficiente pentru 23-25 de zile.

„La ziua de astăzi, azi dimineață, aveam stocuri la motorină care ne-au acoperit consumul pentru 11,5 zile. La benzină stăteam mai bine, cred că în 23 sau 25 de zile. (...) Dar, totuși, pentru a asigura securitatea aprovizionării, pentru a asigura continuitatea alimentării serviciilor critice, infrastructurilor critice, este foarte important ca noi să avem pârghii pentru a interveni”, a mai declarat oficialul.

Întrebat dacă aceste evoluții înseamnă că starea de urgență va fi prelungită, ministrul a evitat să ofere un răspuns categoric. Potrivit lui, autoritățile vor urmări evoluțiile din următoarele săptămâni, iar decizia va fi luată mai aproape de expirarea actualului regim.

„Astăzi suntem în 2 noiembrie, până pe 25 mai avem 23 de zile. Urmărim, analizăm scenariile, evoluțiile în primul rând și, mai aproape de momentul respectiv, în funcție de scenariile care se dezvoltă, deja va fi luată o decizie privind necesitatea continuării,” a adăugat oficialul.

Întrebat cât de bine sunt protejate stațiile electrice, liniile de transport și conductele de gaze de pe teritoriul Republicii Moldova și dacă autoritățile pot interveni rapid în cazul unor atacuri, Dorin Junghietu a menționat că infrastructura critică este monitorizată, iar pentru eventuale situații de avarie există mecanisme de cooperare cu operatorii din țările vecine.

Ministrul a precizat că o mare parte dintre conductele de gaze sunt amplasate subteran, iar cele care se află la suprafață sunt incluse în categoria obiectivelor de infrastructură critică și sunt monitorizate.

„Există contracte de asistență cu operatorii vecini, în România, din Ucraina, pentru a interveni rapid și a elimina potențialele rezultate ale unor potențiale atacuri. În același timp, sunt și rute alternative de care noi am beneficiat, prin care am putut să aducem o parte din energia electrică și, în același timp, ne-au permis să restabilim mai repede, în termeni mai scurți, alimentarea cu energie electrică”, a spus ministrul.

În același timp, Dorin Jughietu a spus că pentru perioada rece a anului, autoritățile estimează că aproximativ 41% din energia electrică necesară Republicii Moldova va fi produsă pe plan local, iar circa 59% va fi acoperită din importuri regionale, în special din România și Ucraina. În acest sens, au fost încheiate și contracte pentru livrări de energie electrică de avarie, care ar urma să acopere eventualele deficite.