România a câștigat definitiv procesul internațional privind proiectul minier de la Roșia Montană, după ce ultima cale extraordinară de atac a companiei Gabriel Resources a fost respinsă. Decizia a fost pronunțată pe 13 noiembrie de Comitetul ad-hoc al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) și menține hotărârea din martie 2024, prin care au fost respinse integral pretențiile financiare formulate împotriva statului român.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Finanțelor de la București și salutat de președintele României, Nicușor Dan. Acesta a declarat că decizia închide ultima cale de atac și scutește România de plata unor despăgubiri de aproximativ 6,5 miliarde de dolari.

„Este o decizie finală în favoarea țării noastre, care închide, practic, ultima cale extraordinară de atac împotriva României și ne scutește, astfel, de plata unor despăgubiri imense, în valoare de 6,5 miliarde de dolari.Proiectul Roșia Montană a fost profund ilegal, o încercare de a distruge iremediabil mediul natural și patrimoniul național, parte a patrimoniului UNESCO, printr-o uriașă afacere de corupție”, a transmis șeful statului român.

Potrivit Ministerului Finanțelor, Comitetul ad-hoc a respins toate argumentele invocate de Gabriel Resources și de filiala sa, Gabriel Resources (Jersey), care au solicitat anularea hotărârii arbitrale din 8 martie 2024. În plus, companiile au fost obligate să achite cheltuielile aferente procedurii de anulare.

Suma solicitată de investitori se ridica la aproximativ 6,5 miliarde de dolari sau aproximativ 1,5% din PIB-ul estimat al României pentru anul 2026

Ce este dosarul Roșia Montană și cum a ajuns România în fața unui tribunal internațional

Litigiul își are originea în proiectul de exploatare a aurului și argintului de la Roșia Montană, din județul Alba, Transilvania. Inițiativa a fost lansată în anii '90 de compania canadiană Gabriel Resources, care, împreună cu compania de stat Minvest, a înființat societatea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). Gabriel Resources deținea aproximativ 80% din acțiuni, iar restul revenea statului român.

Proiectul prevedea exploatarea zăcămintelor printr-o tehnologie bazată pe cianuri, amenajarea a patru cariere deschise și construirea unui iaz de decantare în care urmau să fie depozitate deșeurile rezultate din procesul de extracție. Planul presupunea intervenții majore asupra peisajului, inclusiv distrugerea unor masive muntoase și afectarea unor galerii miniere romane.

Inițiativa a generat controverse puternice din cauza riscurilor de mediu și a impactului asupra patrimoniului istoric. În 2013, proiectul a declanșat proteste de amploare în România, cu zeci de mii de participanți în mai multe orașe. Manifestanții au cerut oprirea exploatării și protejarea zonei.

În 2014, autoritățile române au renunțat la susținerea proiectului, iar compania Gabriel Resources a inițiat, în iulie 2015, un proces de arbitraj internațional împotriva României, la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID), instituție afiliată Grupului Băncii Mondiale.

Compania a susținut că statul român a încălcat acordurile bilaterale de protejare a investițiilor încheiate cu Canada și Regatul Unit și a solicitat despăgubiri pentru pierderile pe care le-ar fi suferit. Pretențiile financiare au ajuns la aproximativ 6,5 miliarde de dolari.

Pe 8 martie 2024, tribunalul arbitral a dat câștig de cauză României și a respins integral solicitările investitorilor. Arbitrii au constatat că statul român nu și-a încălcat obligațiile asumate prin tratatele internaționale invocate de companie. Totodată, Gabriel Resources a fost obligată să ramburseze o parte importantă din cheltuielile de judecată ale României.

Compania nu a acceptat decizia și a solicitat anularea hotărârii arbitrale. Procedura a durat din iulie 2024 până în noiembrie 2026. La 13 noiembrie 2026, Comitetul ad-hoc a respins toate argumentele invocate de investitori, confirmând hotărârea din 2024. Aceasta este ultima cale extraordinară de atac prevăzută de Convenția ICSID.

Un alt moment important în istoria proiectului a avut loc în iulie 2021, când Peisajul minier Roșia Montană a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO și, concomitent, pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Zona adăpostește cel mai important și extins complex de mine romane subterane de exploatare a aurului cunoscut până în prezent, cu galerii care datează din perioada romană.