Plecările din Poliție și alte structuri de forță au pus Guvernul pe gânduri. Reforma pensiilor speciale va fi revizuită

Propunerile de înăsprire a condițiilor de pensionare pentru polițiști, militari și alți angajați ai structurilor de forță vor fi revizuite, după ce reforma a provocat îngrijorări și plecări din sistem. Premierul Vasile Tofan a anunțat, la ședința Guvernului din 12 noiembrie, că autoritățile pregătesc o nouă variantă a inițiativei, care prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 50 de ani.

Șeful Executivului a recunoscut că discuțiile despre schimbarea regulilor au creat incertitudine în rândul personalului și a transmis că reacțiile angajaților vor fi luate în considerare înainte de prezentarea unei propuneri finale.

„Știu că această reformă a creat foarte multă anxietate. De aceea, vreau să trimit un mesaj empatic și ferm structurilor de forță: noi v-am auzit, vă înțelegem. Recalibrăm anumite lucruri acum și vom reveni cu o propunere finală privind reforma sectorului de pensii speciale, pentru a găsi echilibrul între un sistem mai echitabil și sustenabil, pe care să ni-l putem permite, și păstrarea oamenilor în sistem”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a subliniat că munca în instituțiile de forță presupune riscuri și sacrificii, inclusiv activitate în timpul nopții, în weekend și perioade petrecute departe de familie. El a invocat în mod special condițiile în care lucrează personalul penitenciarelor.

„Vă dați seama cât de greu este să lucrezi într-un penitenciar și ce riscuri implică această muncă. De asta rămânem fideli principiului că angajații din structurile de forță trebuie să aibă beneficii suplimentare în ceea ce privește pensiile speciale”, a spus șeful Guvernului.

Tofan a insistat că schimbările trebuie să permită menținerea personalului în instituții. „Până la urmă, scopul nostru este să păstrăm oamenii în sistem, nu să-i încurajăm să plece”, a punctat premierul. Acesta nu a precizat ce prevederi vor fi modificate și nici când va fi prezentată noua variantă a reformei.

Inițiativa elaborată anterior de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, împreună cu Casa Națională de Asigurări Sociale, prevede introducerea unei vârste minime de pensionare de 45 de ani de la 1 ianuarie 2027. Pragul urma să crească treptat, cu câte șase luni anual, începând cu 1 iulie 2027, până la atingerea vârstei de 50 de ani la 1 iulie 2036. Pe lângă vârstă, solicitanții trebuiau să acumuleze cel puțin 20 de ani de vechime în serviciu și 25 de ani de vechime totală în muncă.

Pentru anumite categorii cu riscuri profesionale sporite, proiectul păstra posibilitatea pensionării la 45 de ani. Excepția viza, între altele, funcționarii din subdiviziunile cu destinație specială și din anumite instituții penitenciare, cu condiția unei activități de minimum 15 ani în funcțiile respective și a unei vechimi totale în muncă de 25 de ani.

Reforma mai propunea calcularea pensiei în baza veniturilor dintr-o perioadă de 60 de luni, în locul ultimelor 12 luni de activitate. Totodată, angajații nu ar mai fi fost obligați să se elibereze din serviciu pentru stabilirea pensiei, iar continuarea activității ar fi permis reexaminarea acesteia în condițiile prevăzute de proiect.

Modificările vizau angajați din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Centrul Național Anticorupție și Administrația Națională a Penitenciarelor. Ministerul Muncii argumenta că schimbările erau necesare pentru un sistem mai echitabil și sustenabil financiar, care să recunoască în continuare specificul acestor profesii.

Inițiativa a fost contestată de Federația Sindicatelor „SINDLEX”, care avertiza că schimbarea condițiilor pentru persoanele deja angajate ar afecta garanțiile în baza cărora acestea și-au construit cariera. Sindicatele susțineau că reforma riscă să descurajeze recrutarea tinerilor și să afecteze păstrarea personalului în instituțiile de apărare, ordine publică și securitate a statului.