Miliarde pentru primăriile amalgamate, cu reguli stricte: ce vor putea face primarii cu banii și ce plăți sunt interzise

Drumuri locale, rețele de apă și canalizare, școli și grădinițe vor putea fi construite sau renovate dintr-un fond de amalgamare de aproximativ 3,49 miliarde de lei, anunță ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Finanțarea este prevăzută pentru anii 2027 și 2028, iar primăriile care nu au capacitatea să gestioneze singure proiectele vor fi sprijinite de Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR). Acestea vor putea organiza achizițiile și urmări executarea lucrărilor.

Potrivit ministrului, resursele vor proveni din bugetul național și vor fi destinate investițiilor în localitățile care trec prin procesul de amalgamare. Banii nu vor putea fi folosiți pentru achitarea restanțelor salariale sau a creditelor.

„Vorbim despre fondul de amalgamare care vine să continue procesul de dezvoltare a localităților noastre. Suma totală la care se ridică acest fond de amalgamare este de aproximativ 3,49 miliarde de lei, adică 3.490.000.000 de lei din bugetul nostru național, care vor merge pe diverse proiecte”, a declarat Vladimir Bolea.

Printre domeniile care vor putea beneficia de finanțare se numără drumurile locale, apeductele, iluminatul public, reparația și construcția școlilor și grădinițelor, gestionarea deșeurilor, amenajarea spațiilor publice și infrastructura comunală. Ministrul a explicat că fondul va permite atât continuarea unor lucrări începute, cât și lansarea altor proiecte cu destinație socială.

Implementarea va putea avea loc prin două mecanisme, în funcție de capacitatea administrativă a primăriilor. Autoritățile locale care dispun de specialiști și experiență vor organiza singure licitațiile și vor monitoriza realizarea proiectelor. În cazul celorlalte, aceste responsabilități vor fi preluate de ADR-uri, în colaborare cu primăriile.

Nu toate primăriile din Republica Moldova, mai ales cele nou amalgamate și nou create, au capacitatea de a administra un proiect cap-coadă, a explicat ministrul.

„În prima variantă, când primăria organizează, primăria face licitația și primăria monitorizează implementarea proiectului. În faza a doua, Agenția de Dezvoltare Regională face licitația, achiziția și ADR-ul este cel care urmărește implementarea proiectului. Ministerul Infrastructurii va organiza un comitet care va supraveghea modul de implementare într-un caz și în altul și va autoriza plățile”, a precizat Vladimir Bolea.

Pentru a explica necesitatea celor două opțiuni, ministrul a comparat situația municipiului Ungheni cu cea a unei comune nou formate din mai multe localități. Potrivit lui, Ungheniul gestionează, prin diferite programe ale ministerului, un portofoliu de proiecte de aproximativ 200 de milioane de lei și dispune deja de capacitatea administrativă necesară. O primărie nou constituită ar putea avea nevoie de sprijin, cel puțin în etapa inițială.

„Când vorbim de o primărie mai mică, nou formată, o comună din cinci-șase localități, eu cred că în faza inițială va fi mult mai complicat. În acest context, este important ca implementarea să fie făcută cu succes, adică oamenii să simtă rezultatul implementării acestor resurse financiare”, a declarat ministrul.

Repartizarea prezentată de Vladimir Bolea ține cont de numărul localităților vizate de amalgamare. Pentru regiunea Nord sunt indicate aproximativ 1,258 miliarde de lei, aferente unui număr de 62 de clustere și 223 de primării. Regiunii Centru îi revin aproximativ 1,486 miliarde de lei, pentru 60 de clustere și 208 primării.

Pentru regiunea Chișinău, ministrul a indicat aproximativ 116 milioane de lei, trei clustere și zece primării, iar pentru regiunea Sud - aproximativ 613 milioane de lei, 36 de clustere și 115 primării.

Fondul va fi implementat pe parcursul a doi ani, cu repartizarea resurselor în proporții egale între 2027 și 2028. Ministrul a subliniat că această abordare le va permite autorităților locale să planifice lucrările și să le execute etapizat.

„Acești bani sunt împărțiți pe doi ani, 2027-2028, în părți egale. Adică 50% vor reveni pentru 2027, 50% vor reveni din resursele financiare pentru 2028. Astfel, primăriile vor putea planifica și implementa, pe parcursul acestor doi ani, în maniera deja obișnuită”, a spus Vladimir Bolea.

Potrivit calendarului anunțat, după aprobarea hotărârii de Guvern, ADR-urile urmează să organizeze, în decembrie 2026, întâlniri cu primăriile. Discuțiile vor viza prioritățile localităților, documentația disponibilă și gradul de pregătire a proiectelor propuse pentru finanțare.

Depunerea proiectelor și analiza dosarelor la Agențiile de Dezvoltare Regională ar urma să înceapă la 1 ianuarie 2027. Ministrul a indicat o perioadă de aproximativ o lună și jumătate pentru procesul de analiză și a îndemnat autoritățile locale să pregătească proiectele împreună cu ADR-urile.

„Toate cele patru ADR-uri vor avea întâlniri începând cu luna decembrie, anul curent, pentru a stabili prioritățile, proiectele, pentru a studia documentația, pentru a vedea la ce fază și cât de mature sunt proiectele despre care noi vom vorbi în 2027. Începând cu 1 ianuarie 2027, primăriile vor începe să depună proiectele tot la Agenția de Dezvoltare Regională”, a anunțat Bolea.

Ministrul a insistat că finanțarea are o destinație strict investițională, iar autoritățile locale nu o vor putea redirecționa către alte cheltuieli.

„Nu este permisă plata datoriilor salariale din acești bani, nu este permisă plata creditelor și a multor altor tipuri de plăți în afara investițiilor. Deci, acești bani merg în totalitatea lor în programe investiționale care trebuie să schimbe viața oamenilor în bine”, a subliniat Vladimir Bolea.

O altă prioritate anunțată este finalizarea infrastructurii începute. Ministerul va insista ca localitățile care au demarat lucrări de aprovizionare cu apă sau de canalizare să continue aceste investiții până la încheierea lor, înainte de a trece la următoarea etapă.

„Dacă într-o localitate s-a început un proiect de aprovizionare cu apă, noi trebuie să continuăm să facem acel proiect de aprovizionare cu apă. Pentru a trece la următoarea etapă, trebuie să finalizezi primul proiect. Dacă s-a început un proiect de canalizare, el trebuie finalizat pentru a putea trece la următoarea etapă”, a declarat ministrul.

Vladimir Bolea a prezentat fondul de amalgamare drept o continuare a programelor de dezvoltare locală lansate începând cu 2022. El a amintit de „Satul European”, „Satul European Expres” și „Europa este aproape”, prin care au fost finanțate lucrări de infrastructură în localități.

Potrivit ministrului, ediția a doua a programului „Satul European”, cu o valoare de aproximativ 2,38 miliarde de lei, este încă în implementare, iar proiectele rămase ar urma să fie încheiate în primele luni ale anului 2027. În cazul programului „Europa este aproape”, Bolea a vorbit despre aproximativ 579 de proiecte, cu o valoare totală de peste 2,69 miliarde de lei, destinate drumurilor, trotuarelor, podurilor, podețelor și altor elemente de infrastructură.

Ministrul a afirmat că obiectivul finanțărilor este consolidarea primăriilor și îmbunătățirea condițiilor de trai, astfel încât oamenii să își dorească să rămână în localitățile lor.

„Noi vrem, prin proiectele investiționale pe care le facem, prin programul de suport și de susținere continuă a localităților noastre, în final să dezvoltăm în Republica Moldova primării puternice, pline cu oameni, localități frumoase, care să ne facă mândri că suntem cetățenii acelei localități, acelui oraș. Să facem localități frumoase în care să vrei să locuiești și din care să nu vrei să pleci”, a declarat Vladimir Bolea.

Amalgamarea presupune unirea administrativă a două sau mai multor sate, comune ori orașe într-o singură unitate administrativ-teritorială, cu o primărie și un consiliu local comun. Prin această reorganizare sunt reunite bugetele, personalul și capacitățile administrative, astfel încât autoritățile locale să poată gestiona servicii publice și proiecte de infrastructură mai mari. În cazul amalgamării voluntare, deciziile sunt luate de consiliile locale, după consultarea cetățenilor.

Unirea administrațiilor nu presupune dispariția satelor sau schimbarea denumirilor acestora. Potrivit explicațiilor Cancelariei de Stat, localitățile își păstrează identitatea, iar amalgamarea nu implică automat închiderea școlilor, grădinițelor ori instituțiilor medicale. Pentru accesul la servicii, autoritățile prevăd dezvoltarea Centrelor unificate de prestare a serviciilor în comunități, inclusiv în sediile fostelor primării.

Reforma urmărește reducerea fragmentării administrative și consolidarea primăriilor mici, care au resurse financiare limitate și dificultăți în atragerea specialiștilor sau gestionarea investițiilor. Potrivit Guvernului, peste 87% dintre primăriile țării au sub 3.000 de locuitori. Autoritățile susțin că reunirea acestora ar permite formarea unor echipe administrative mai puternice și îmbunătățirea accesului la apă, canalizare, drumuri și alte servicii publice.

La bilanțul prezentat în septembrie 2026, Guvernul anunța că 561 de primării, reprezentând 63% din total, adoptaseră decizii finale de amalgamare voluntară. Pentru primăriile mici care nu au ales această cale, autoritățile au anunțat o etapă de amalgamare normativă, prin reorganizare stabilită în cadrul legislativ. Primăriile cu peste 3.000 de locuitori pot participa opțional la proces.

Actualii primari și consilieri locali își continuă mandatele până la alegerile locale generale din 2027, când urmează să fie aleasă conducerea administrațiilor unificate. Pentru comunitățile care au optat pentru amalgamarea voluntară, sprijinul de stat include finanțare pentru pregătirea reorganizării, investiții în infrastructură și susținerea bugetelor locale după unificare. Stimulentul pentru infrastructură a fost majorat la 3.000 de lei pentru fiecare locuitor.

Amalgamarea face parte dintr-o reformă mai amplă a administrației publice locale. În octombrie 2026, Guvernul a prezentat o propunere de hartă administrativ-teritorială cu 273 de primării și trei regiuni - Nord, Centru și Sud. Propunerea prevede păstrarea statutului municipiilor Chișinău și Bălți și a statutului special al UTA Găgăuzia, precum și transformarea Taracliei în municipiu de nivelul al doilea.