Gacikevici și foști membri ai Comitetului de Creditare BEM, condamnați la ani grei de închisoare

Fostul președinte al Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, a fost condamnat la 13 ani de închisoare în dosarul privind acordarea unor credite cu încălcarea normelor bancare. Instanța i-a aplicat și o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții în sistemul bancar după executarea pedepsei. Decizia a fost pronunțată joi, 30 iulie 2026, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Instanța i-a recunoscut vinovați pe foștii membri ai Comitetului de Creditare al Băncii de Economii de încălcarea regulilor de creditare și a politicilor interne privind acordarea împrumuturilor, fapte prevăzute de articolul 239 alin. (2) lit. a) din Codul penal.

Alți doi membri ai Comitetului de Creditare au fost condamnați la câte opt ani de detenție, iar un alt inculpat a primit o pedeapsă de șapte ani de închisoare, dintre care trei ani și șase luni urmează să fie executați, restul pedepsei fiind suspendat pe o perioadă de probațiune de trei ani.

Al cincilea inculpat a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu suspendare condiționată, tot pe un termen de probațiune de trei ani.

În cazul a patru dintre inculpați, instanța a dispus aplicarea imediată a arestului preventiv, aceștia fiind reținuți direct din sala de judecată. Pentru cel de-al cincilea inculpat a fost aplicată măsura preventivă sub forma obligației de a nu părăsi țara. Totodată, persoanele condamnate au fost private de dreptul de a ocupa funcții în domeniul bancar pentru o perioadă de cinci ani.

Prejudiciu de peste 1,6 miliarde de lei

Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a dispus ca inculpații să achite în mod solidar, în beneficiul Băncii de Economii, prejudiciul material cauzat prin infracțiune, în valoare de peste 1,6 miliarde de lei.

Dosarul a vizat perioada 2005-2012, când, potrivit procurorilor, fostul conducător al băncii, împreună cu alți membri ai Comitetului de Creditare, ar fi aprobat acordarea unor credite neperformante mai multor agenți economici.

Anchetatorii susțin că împrumuturile ar fi fost acordate cu încălcarea procedurilor interne și a principiilor de prudență bancară. În unele cazuri, deciziile de creditare ar fi fost luate fără o analiză completă a capacității de rambursare, în baza unor dosare incomplete, fără verificarea suficientă a beneficiarilor și fără evaluarea corespunzătoare a garanțiilor. De asemenea, potrivit acuzării, o parte dintre mijloacele financiare ar fi fost utilizate în alte scopuri decât cele indicate inițial în cererile de creditare.

Procuratura Anticorupție, în comun cu ofițerii de urmărire penală ai Centrului Național Anticorupție, a estimat că prin acțiunile investigate Banca de Economii ar fi fost prejudiciată cu aproximativ trei miliarde de lei. Pe unele episoade din dosar, inculpații au fost achitați. Procurorii urmează să analizeze hotărârea instanței și să decidă dacă o vor contesta cu apel la Curtea de Apel Centru.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată în condițiile prevăzute de lege. Potrivit principiului prezumției nevinovăției, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este considerată nevinovată până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.

Hotărârea instanței vine după un proces de lungă durată, care a trecut prin mai multe etape și s-a desfășurat pe parcursul a peste un deceniu. Fostul administrator al BEM a respins acuzațiile aduse. Avocatul său declara anterior că Gacikevici pledează nevinovat și consideră că faptele imputate nu îi aparțin.

Condamnarea în dosarul creditelor are loc în timp ce Grigore Gacikevici este vizat într-o altă anchetă penală. Acesta a fost reținut recent într-un dosar privind spălarea banilor în proporții deosebit de mari.

Potrivit procurorilor, în perioada în care conducea Banca de Economii, Gacikevici ar fi primit remunerații ilegale pentru a facilita acordarea unor credite. Anchetatorii susțin că banii obținuți ar fi fost ulterior transferați peste hotare prin mecanisme menite să ascundă proveniența acestora.

Cazul Băncii de Economii este unul dintre cele mai importante dosare legate de problemele sectorului bancar din Republica Moldova. Instituția a fost una dintre băncile implicate în criza financiar-bancară care a zguduit țara în perioada 2014-2015, când a fost „furat miliardul”.

Dosarul a fost trimis în judecată în 2013

Cauza a fost trimisă în judecată în aprilie 2013 și îi vizează, pe lângă Grigore Gacikevici, pe Ana Vitiu, Mihail Bejenari, Leonid Belibov și Alexandru Mișov. Într-o investigație publicată în aprilie de Ziarul de Gardă se menționează că aceștia au fost printre primii reprezentanți ai sistemului bancar trimiși în judecată în dosarele legate de frauda bancară. Ulterior, la cauza inițială au fost conexate alte nouă dosare penale privind presupuse acțiuni comise de aceiași inculpați.

Conform acuzării, de creditele acordate în condiții necorespunzătoare ar fi beneficiat patru persoane fizice și 68 de companii. Banca ar fi acceptat inclusiv bunuri supraevaluate drept garanții pentru împrumuturi mult mai mari.

Examinarea a fost reluată de la zero în 2026

Dosarul s-a aflat timp de aproximativ 13 ani în gestiunea judecătoarei Olga Cojocaru. În noiembrie 2015, când cauza se apropia de sentință, magistrata a decis reluarea cercetării judecătorești, motivând că nu dispunea de suficiente informații pentru a lua o decizie. În anii următori, ședințele au fost amânate în repetate rânduri.

La sfârșitul anului 2025, Olga Cojocaru a fost eliberată din funcție după ce nu a promovat repetat evaluarea externă. Cauza a fost redistribuită la începutul anului 2026 judecătoarei Ana Cucerescu și, conform prevederilor legale, examinarea a fost reluată de la zero, deși dosarul ajunsese anterior aproape de final.

În martie 2026, noul complet a încheiat examinarea probelor acuzării, iar trei luni mai târziu cauza a ajuns din nou la etapa pronunțării sentinței.

Toate persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție până când vinovăția lor va fi stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.