Procuratura Generală propune un set de măsuri legislative privind introducerea răspunderii contravenționale sau, după caz, penale, pentru persoanele care nu sesizează cazurile de violență în familie, după ce o analiză a arătat că, în multe situații, astfel de fapte erau cunoscute de cei din jur, dar nu au fost raportate la timp. Declarațiile au fost făcute de adjunctul procurorului general, Sergiu Rusu, responsabil de domeniul urmăririi penale, în contextul măsurilor anunțate pentru prevenirea și combaterea acestor infracțiuni.

Potrivit acestuia, Procuratura Generală a analizat dosarele de violență în familie instrumentate în 2025 și a constatat un tipar repetitiv, menționând că unele cazuri erau cunoscute de apropiați sau de comunitate, dar nu erau anunțate autorităților.

„A fost realizată o analiză a cauzelor penale instrumentate pe parcursul anului 2025, unde s-a constatat că, într-o mare parte din cazuri, fie persoanele din cercul apropiat al victimelor, fie persoanele din comunitate au cunoscut sau știau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente cu privire la cele întâmplate”, a declarat Sergiu Rusu.

Acest fenomen este cunoscut în literatura de specialitate drept „efectul spectatorului” sau „sindromul Genovese”, care explică de ce martorii nu intervin sau nu reacționează în situații de risc (n. red. - fenomen psihologic social în care indivizii sunt mai puțin predispuși să ajute o victimă atunci când sunt prezenți și alți oameni).

În acest context, Procuratura Generală a elaborat un proiect de lege care prevede introducerea răspunderii pentru persoanele care nu denunță astfel de cazuri.

„Procuratura Generală a elaborat un proiect de lege fundamentat pe analiza practicii naționale și a modelelor din alte state, inclusiv România, care prevede instituirea răspunderii contravenționale sau, după caz, penale, pentru nedenunțarea acestor tipuri de incidente”, a precizat Sergiu Rusu.

Potrivit acestuia, inițiativa ar urma să fie similară reglementărilor existente pentru nedivulgarea unor infracțiuni grave, precum cele de corupție sau terorism. Deși legislația actuală prevede deja obligația de a sesiza cazurile de violență în familie, în practică aceasta este rar respectată.

„Articolul 11 alineatul (2) din Legea privind violența în familie instituie obligația persoanelor să denunțe astfel de cazuri. Cu toate acestea, în practică, de cele mai multe ori, astfel de fapte ajung să fie cunoscute de către organele de drept când infracțiunile sunt deja consumate”, a subliniat Rusu.

Procuratura propune și consolidarea responsabilităților pentru anumite categorii profesionale, care pot identifica mai ușor astfel de cazuri. Este vorba despre personalul medical, cadrele didactice și asistenții sociali, care ar urma să fie obligați să sesizeze autoritățile atunci când există suspiciuni rezonabile de violență în familie sau tentativă de suicid.

Pe lângă modificările legislative, Procuratura Generală anunță și măsuri interne pentru îmbunătățirea modului în care sunt investigate aceste cazuri. Astfel, în procuraturile teritoriale au fost desemnați procurori specializați în gestionarea infracțiunilor de violență în familie.

„Procurorul general interimar a dispus desemnarea în cadrul procuraturilor teritoriale a procurorilor specializați responsabili de gestionarea acestor cazuri. Scopul acestei măsuri este de a asigura desfășurarea unor investigații eficiente, coerente și centrate pe drepturile și nevoile victimelor”, a declarat Sergiu Rusu.

În același timp, instituția lucrează la elaborarea unei metodologii de investigare a acestor infracțiuni, inspirată din modele aplicate în alte state, inclusiv România.

„Procuratura Generală a inițiat elaborarea unei metodologii de investigare a infracțiunilor de această categorie, metodologie similară fiind aprobată și dezvoltată de către colegii din România”, a mai spus Rusu.

Aceste măsuri sunt parte a angajamentelor Republicii Moldova în baza Convenției de la Istanbul și a procesului de aliniere la standardele Uniunii Europene.

Propunerile vin după cazul Ludmilei Vartic, care a readus în atenție problema reacției întârziate în situațiile de violență în familie și rolul comunității în prevenirea acestor tragedii. Cazul a generat discuții publice despre responsabilitatea celor din jur și despre necesitatea unor mecanisme mai clare de intervenție timpurie, înainte ca violența să escaladeze.

Ce spune legea despre raportarea violenței în familie

În Republica Moldova, denunțarea cazurilor de violență în familie este reglementată de Legea nr. 45/2007 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, precum și de Codul Penal. Legislația prevede că orice persoană care cunoaște sau asistă la un caz de violență domestică are dreptul, dar și responsabilitatea de a sesiza autoritățile, fie prin apel la 112, fie prin informarea poliției, a asistenței sociale sau a autorităților tutelare.

În același timp, instituțiile publice, personalul medical, cadrele didactice sau asistenții sociali sunt obligați să raporteze cazurile suspecte, în momentul în care există indicii rezonabile de violență. Legea oferă și mecanisme de protecție pentru victime. Acestea pot solicita ordonanțe de protecție de urgență, prin care agresorul poate fi obligat să părăsească locuința și să nu contacteze victima.

Republica Moldova a ratificat, în 2021, Convenția de la Istanbul, care impune standarde mai stricte în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Pentru ajutor imediat, victimele sau martorii pot apela serviciul de urgență 112 sau Telefonul de Încredere pentru Femei – 0 8008 8008.

• Ludmila Vartic a murit după căderea de la etaj. Ministrul Sănătății: În noiembrie ar mai fi existat o tentativă de suicid
• Cazul Ludmilei Vartic: Directorul Spitalului Raional Hîncești a depus cerere de demisie. Emil Ceban: „Din proprie inițiativă”
• Mai mulți cetățeni au participat la Marșul Tăcerii în Chișinău, în memoria Ludmilei Vartic
• Maia Sandu, despre cazul Vartic: „Este o mare vinovăție că această femeie nu a fost ajutată. Un eșec al echipei PAS Hîncești”
• FOTO/ În fața Guvernului a fost organizat un flashmob tăcut în memoria Ludmilei Vartic și în susținerea femeilor
• Cauza penală privind decesul Ludmilei Vartic, retrasă din gestiunea Procuraturii Hîncești. Informații actualizate de la ANPCV
• Dumitru Vartic rupe tăcerea: „Resping categoric insinuările potrivit cărora aș fi exercitat violență asupra soției mele”
• Cazul Ludmilei Vartic, prezentat de la tribuna ONU: „Povestea ei nu trebuie să rămână doar o tragedie pe care o deplângem”