Cojile de floarea-soarelui, considerate cândva deșeuri fără valoare, sunt tot mai căutate în Republica Moldova pentru producerea combustibilului destinat încălzirii. Anual, în țară sunt generate până la 65.000 de tone de astfel de reziduuri, transformate în brichete și peleți. O antreprenoare din raionul Căușeni produce aproximativ 1.000 de tone de brichete pe an și spune că cererea a crescut considerabil, odată cu interesul oamenilor pentru alternative la încălzirea cu gaze naturale.

Cojile de floarea-soarelui reprezintă una dintre principalele materii prime folosite în Republica Moldova pentru producerea biocombustibililor solizi. Odată cu dezvoltarea acestei piețe, reziduurile care anterior erau aruncate sau arse au devenit o resursă tot mai valoroasă, relatează Moldova 1.

Un exemplu este afacerea Svetlanei Nițoreanu din satul Grigorievca, raionul Căușeni. Antreprenoarea produce brichete pentru încălzirea locuințelor și spune că, în ultimii ani, cererea a crescut atât de mult, încât cojile de floarea-soarelui au ajuns să coste mai mult decât miezul. Compania produce anual aproximativ 1.000 de tone de brichete și deservește consumatori din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și zona Căinari.

Antreprenoarea explică această evoluție prin schimbarea obiceiurilor de consum, în special în mediul rural, unde mai multe gospodării au început să caute alternative la gazele naturale.

„Republica Moldova câțiva ani urmă a suferit și problema legată de gaz și foarte mulți oameni din zona rurală s-au reorientat spre metodele vechi, cum buneii noștri se încălzeau cu lemne, cărbuni. Și acum oamenii au trecut de la gaz la biomasă”, a declarat Svetlana Nițoreanu pentru sursa citată.

Creșterea cererii a determinat-o să extindă treptat producția și vânzările, după ce afacerea a început cu volume mai mici.

Biomasa ar putea acoperi peste 30% din necesarul de energie termică al țării

La nivel național, potențialul de biomasă solidă este estimat la aproximativ 1,8 milioane de tone anual, o cantitate care, dacă ar fi valorificată energetic, ar putea acoperi peste 30% din consumul de energie termică al Republicii Moldova. Pe lângă cojile de floarea-soarelui, pentru producerea energiei pot fi utilizate și paiele, resturile vegetale rezultate din cultivarea porumbului, tocătura din plante energetice și materialul lemnos obținut în urma curățării livezilor, viilor și fâșiilor forestiere.

Datele unui studiu realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) arată că, în Republica Moldova, culturile cerealiere generează anual aproximativ patru milioane de tone de paie. Circa un sfert din această cantitate ar putea fi folosită pentru producerea energiei, fără a afecta calitatea solului.

Alte aproximativ 280.000 de tone de resturi vegetale rezultă în fiecare an din curățarea livezilor și viilor. Sectorul de procesare agroalimentară generează, la rândul său, peste 60.000 de tone de reziduuri care ar putea fi valorificate energetic.

Utilizarea acestor resurse ar permite companiilor să reducă o parte din cheltuielile pentru energie și să valorifice deșeurile rezultate din producție. În același timp, biomasa poate contribui la diversificarea surselor de încălzire și la reducerea dependenței de combustibilii fosili.