Începând cu data de 26 septembrie, în R. Moldova va fi instituită stare de urgență în sectorul energetic și cel hidrologic, pentru 60 de zile. Parlamentul a aprobat decizia acum câteva minute, în cadrul ședinței extraordinare, cu votul a 54 de deputați.

Totodată, 20 de deputați au fost contra instituirii stării de urgență, iar alți 22 s-au abținut. Dezbaterea pe marginea subiectului a durat aroximativ cinci ore. Deputatul PSRM Petru Burduja a spus că precedentele stări de urgență nu au dus nici la scăderea prețurilor la combustibili și energie, nici la o aprovizionare mai sigură cu apă.

„Acum vedem că nu se schimbă nimic, ce a fost în 2024 cu Guvernul Recean, ce a fost cu Guvernul Munteanu, totul se păstrează. Până la urmă, după mulți ani, avem securitate energetică, avem investiții, dar am ajuns totuși în situația în care majoritatea resurselor energetice le importăm”, a declarat deputatul.  

Doina Gherman a respins criticile opoziției și a spus că discuțiile despre cine este responsabil nu vor duce la ieftinirea gazului. Deputata a atras atenția asupra contextului regional, marcat de războiul din Ucraina și de atacurile rusești.

„Putem să discutăm 24 de ore cine e de vină în sala asta. La sfârșitul celor 24 de ore, gazul nu va fi mai ieftin. Dacă cineva poate opri războiul, să-l oprească. Vă asigur că toată țara vă va mulțumi. Lumea în care energia era ieftină și rutele erau stabile s-a terminat. Să nu ne amăgim că peste câteva luni vom reveni la ceea ce a fost”, a remarcat Doina Gherman.

Potrivit autorităților, obiectivul acestei măsuri este prevenirea penuriilor și a întreruperilor, astfel încât oamenii să aibă acces la energie, căldură, apă și carburanți, iar serviciile esențiale să continue să funcționeze.

Totodată, conform Centrului Național de Mangement al Crizelor, starea de urgență va permite în mod proporțional atunci când situația o va cere, adoptarea de măsuri temporare pentru menținerea stocurilor și a importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice, continuitatea alimentării cu apă și energie.

„Cu referire la gaze naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat, deci nu vorbim în prezent despre o lipsă reală încă, riscul este unul financiar: prețurile internaționale au crescut, iar achizițiile și completarea stocurilor obligatorii necesită resurse financiare importante într-un timp scurt”, precizează Centrul Național de Mangement al Crizelor.

În același timp, Republica Moldova are un deficit hidrologic persistent pe Nistru și Prut. Nivelurile scăzute ale apei pot afecta captările și, în consecință, alimentarea populației cu apă potabilă.

„Și aici este important să înțelegem de ce tratăm aceste două sectoare împreună. Energia și apa sunt direct conectate. Stațiile care captează, pompează și tratează apa au nevoie de energie electrică pentru a funcționa. În același timp, seceta reduce producția de energie hidroelectrică. Astfel, o problemă într-un sector poate amplifica imediat problemele din celălalt. De aceea avem nevoie de un mecanism care să ne permită să intervenim înainte ca aceste riscuri să ajungă să fie resimțite de cetățeni”, explică Centrul Național de Mangement al Crizelor.

De ce stare de urgență și nu continuarea stării de alertă? Explicația premierului Tofan

Guvernul propune declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura ar urma să înlocuiască stările de alertă din aceste domenii, care expiră pe 25 septembrie. Potrivit autorităților, riscurile privind aprovizionarea cu energie, carburanți și apă se mențin,

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Măsura va înlocui starea de alertă în cele două sectoare, instituită inițial pe 28 iulie, pentru 30 de zile, și ulterior prelungită cu încă 30 de zile, până pe 25 septembrie.

Acum o zi, președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile au convenit asupra necesității instituirii stării de urgență. Declarația a fost făcută după ședința Consiliului Național de Securitate, în contextul situației externe și al riscurilor pentru securitatea energetică a R. Moldova.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, a explicat astăzi că cele două sectoare sunt direct conectate: stațiile care captează, pompează și tratează apa au nevoie de energie electrică pentru a funcționa. În același timp, seceta reduce producția de energie hidroelectrică.

Guvernul a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic și cel hidrologic. Următoarea oprire - Parlamentul

Guvernul a susținut introducerea stării de urgență în sectorul energetic și cel hidrologic, pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Parlamentul urmează să examineze solicitarea astăzi, la ora 14:30, în cadrul unei ședințe extraordinare. „Starea de alertă din energie și sectorul hidrologic instituite anterior expiră la 25 septembrie,

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Victoria Romaniuc

Ultima dată, sectorul energetic al R. Moldova s-a aflat în stare de urgență în perioada 25 martie - 25 aprilie. Măsura a fost înlocuită cu starea de alertă, care a expirat pe 23 iunie.