Guvernul a susținut introducerea stării de urgență în sectorul energetic și cel hidrologic, pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Parlamentul urmează să examineze solicitarea astăzi, la ora 14:30, în cadrul unei ședințe extraordinare.

„Starea de alertă din energie și sectorul hidrologic instituite anterior expiră la 25 septembrie, însă riscurile care au determinat instituirea lor nu au dispărut, dar s-au amplificat pe fondul evoluțiilor regionale, al presiunilor pe piețele energetice și al agravării deficitului hidrologic. Mai mult, intrăm în sezonul rece, când presiunea asupra sistemului energetic va crește”, a declarat directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu.

Potrivit lui Diaconu, cele două sectoare sunt direct conectate: stațiile care captează, pompează și tratează apa au nevoie de energie electrică pentru a funcționa. În același timp, seceta reduce producția de energie hidroelectrică.

Care este situația actuală

Șeful CNMC a precizat că, în această iarnă, circa 59% din necesarul de energie electrică al R. Moldova va trebui acoperit din import. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400-450 MW, dintre care aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată.

În ceea ce privește gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Cu toate acestea, evoluția prețurilor pe piețele internaționale generează riscuri financiare și necesită resurse importante pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii.

Diaconu susține că situația pe piața carburanților s-a îmbunătățit în urma măsurilor aplicate de autorități. Dacă la începutul lunii august stocurile acopereau aproximativ 3,5 zile de consum și 109 stații raportau lipsa unor produse, în prezent stocurile sunt de circa 10 zile, iar numărul stațiilor care raportează lipsuri a scăzut la mai puțin de 7. Riscurile externe se mențin însă, în contextul perturbărilor de pe piețele regionale și internaționale.

Totodată, Republica Moldova se confruntă cu un deficit hidrologic sever pe Nistru și Prut. Nivelurile scăzute ale apei pot afecta capacitatea de captare și, respectiv, alimentarea populației cu apă potabilă. Cele două sectoare sunt direct interconectate: infrastructura de captare, pompare și tratare a apei depinde de energia electrică, iar seceta reduce, la rândul său, producția de energie hidroelectrică.

Ce spun ministrul Energiei și prim-ministrul

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a dat asigurări că instituția urmărește evoluția prețurilor gazelor naturale și produselor petroliere pe piele internaționale, precum și potențialul lor impact asupra costurilor de aprovizionare a R. Moldova.

„Estimările noastre indică un risc serios al prețului plătit de consumatori în perioada următoare. Această creștere ar putea fi semnificativă și ar apăsa asupra bugetelor familiilor. (...) astăzi nu putem anunța un nou tarif și nici o dată la care acesta s-ar aplica. Orice eventuală solicitare de ajustare trebuie examinată de ANRE, pe baza costurilor justificate. Dar ar fi greșit să așteptăm decizia tarifară înainte de a pregăti răspunsul statului”, a precizat oficialul.

Între timp, prim-ministrul Vasile Tofan a calificat situația actuală drept „o furtună perfectă”.

„Sunt foarte mulți factori de risc care s-au materializat. Avem războiul din Golf, care limitează exporturile de gaze naturale din Qatar, avem distrugerile de rafinării în urma războiului din Ucraina - care limitează piața de carburanți, avem seceta fără de precedent - care a limitat foarte mult generarea de energie hidrologică. Toate s-au adunat în același timp și într-adevăr este o provocare foarte mare. Nu putem controla ce se întâmplă în Ucraina, în războiul din Golf sau cu seceta. Dar sunt și lucruri pe care le putem controla și acolo trebuie să ne focuăm eforturile”, a menționat șeful Executivului.

Acum o zi, președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile au convenit asupra necesității instituirii măsurii excepționale. Declarația a fost făcută după ședința Consiliului Național de Securitate, în contextul situației externe și al riscurilor pentru securitatea energetică a R. Moldova.

În R. Moldova va fi instituită stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Maia Sandu: „Nu vă spun că va fi ușor”

În Republica Moldova va fi instituită stare de urgență în sectorul energetic și cel hidrologic. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Maia Sandu. Potrivit șefei statului, Guvernul trebuie să aibă pârghiile necesare pentru a acționa rapid în cele mai imprevizibile situații. Republica

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Igor Grosu convoacă Parlamentul pentru declararea stării de urgență în energie și aprovizionarea cu apă

Parlamentul se va întruni marți, 22 septembrie, în ședință extraordinară pentru a examina declararea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Ședința va începe la ora 14:30, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, la scurt timp după declarațiile șefei statului Maia Sandu privind situația critică din aceste sectoare.

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Ultima dată, sectorul energetic al R. Moldova s-a aflat în stare de urgență în perioada 25 martie - 25 aprilie. Măsura a fost înlocuită cu starea de alertă, care a expirat pe 23 iunie.

Ulterior, din 28 iulie, țara a trebui sub stare de alertă în sectorul energetic și cel hidrologic. Măsura a fost instituită inițial pentru 30 de zile, iar ulterior a fost prelungită cu încă 30 de zile.