Autoritățile din Republica Moldova își schimbă accentul în politica pieței muncii, orientându-se tot mai mult spre valorificarea forței de muncă interne, în contextul în care sute de mii de persoane apte de muncă nu sunt angajate.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că aducerea muncitorilor din alte state devine, în actualele condiții economice și legislative, mai costisitoare decât integrarea cetățenilor moldoveni pe piața muncii. În acest context, Guvernul își propune să reducă dependența de forță de muncă externă și să crească rata de ocupare internă.

„Prin această măsură noi protejăm accesul la muncă al persoanelor din Republica Moldova, pentru că în momentul actual aducerea forței de muncă din alte țări devine mai scumpă decât angajarea persoanelor din Republica Moldova”, a declarat ministra, făcând referire la modificările legislative privind regimul șederii străinilor și condițiile de angajare.

Datele prezentate de ministeră arată că, în grupa de vârstă 25-54 de ani, adică segmentul considerat principalul motor al economiei, aproximativ 286.000 de persoane sunt inactive pe piața muncii.

Rata de ocupare a crescut în ultimii ani, de la aproximativ 50% în 2019 la circa 57% în perioada 2024-2025, însă autoritățile spun că decalajul rămâne semnificativ.

„Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că avem un potențial de forță de muncă în Republica Moldova care nu lucrează. Ar putea lucra, dar nu lucrează”, a explicat Plugaru.

Ministerul Muncii a prezentat o împărțire detaliată a cauzelor inactivității. O parte importantă, aproximativ 100.000 de persoane, nu sunt pe piața muncii din motive familiale. Este vorba despre persoane care îngrijesc copii sau membri ai familiei în vârstă și care nu pot sau nu aleg să se angajeze în lipsa unor servicii de sprijin.

Alte circa 57.000 de persoane sunt inactive din motive de sănătate, ceea ce limitează accesul lor la ocupare stabilă.

În plus, aproximativ 96.000 de cetățeni lucrează sezonier în afara țării, ceea ce înseamnă că, deși fac parte din forța de muncă a țării, nu sunt integrați constant în economia internă.

„Noi avem în jur de 286.000 de persoane care nu lucrează din diverse motive. Aproape 100.000 din cauza responsabilităților de familie, 57.000 din cauza unei boli și circa 96.000 lucrează sezonier peste hotare”, a precizat ministra.

Plugaru susține că nu mizează doar pe statistici, ci pe un set de politici active pentru a readuce aceste persoane pe piața muncii. Printre priorități se numără programele de formare profesională și recalificare, în special pentru persoanele ale căror competențe nu mai corespund cerințelor actuale ale economiei.

„Mulți dintre cei care stau acasă nu lucrează pentru că competențele pe care le au nu mai corespund solicitărilor de pe piața forței de muncă”, a explicat ministra, subliniind că aceste cursuri sunt oferite gratuit prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru șomerii înregistrați.

Pe lângă formare profesională, autoritățile discută și despre reducerea barierelor sociale, în special pentru persoanele care nu pot lucra din cauza responsabilităților familiale. În acest sens, sunt analizate soluții legate de servicii de îngrijire a copiilor și sprijin pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, măsuri care ar putea facilita revenirea pe piața muncii a zecilor de mii de persoane inactive.

Deși accentul este pus pe resursa internă, autoritățile recunosc că anumite sectoare economice vor continua să depindă de muncitori din afara țării, în special în domenii care necesită forță de muncă necalificată sau în perioade de vârf sezonier.

„Înțelegem că vor fi anumite sectoare unde va fi nevoie de forță de muncă necalificată și va fi nevoie să atragem cetățeni din alte țări”, a admis ministra.

Totuși, aceasta a insistat că prioritatea rămâne creșterea participării populației locale la economie.

„Avem încă un potențial foarte mare de a crește rata de ocupare. Pentru Ministerul Muncii, aceasta este prioritatea de bază”, a spus Plugaru.

Strategia anunțată de Guvern mizează pe ideea că reducerea inactivității ar putea avea efecte directe asupra economiei: creșterea productivității, reducerea presiunii asupra sistemului social și diminuarea deficitului de forță de muncă fără a apela masiv la import de muncitori.

În același timp, autoritățile admit că succesul acestor politici depinde de capacitatea statului de a crea condiții reale pentru angajare: locuri de muncă mai flexibile, servicii de îngrijire accesibile și programe de formare adaptate cerințelor pieței.

Tot mai mulți cetățeni din Asia și Africa aleg să muncească în R. Moldova. Eugeniu Osmochescu: „Legislația permite”

Tot mai mulți cetățeni străini aleg să vină în Republica Moldova pentru a munci, iar numărul permiselor de ședere eliberate pentru muncă este în continuă creștere. Cei mai mulți dintre lucrătorii străini activează în construcții, servicii de livrare și agricultură. Datele au fost prezentate de șeful adjunct al Inspectoratului General

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md