Tot mai mulți cetățeni străini aleg să vină în Republica Moldova pentru a munci, iar numărul permiselor de ședere eliberate pentru muncă este în continuă creștere. Cei mai mulți dintre lucrătorii străini activează în construcții, servicii de livrare și agricultură. Datele au fost prezentate de șeful adjunct al Inspectoratului General pentru Migrație, Cornel Triboi, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Principalele țări de origine ale lucrătorilor migranți variază de la un an la altul, însă anumite state din regiunea asiatică și de pe continentul african se mențin constant, a mai spus Cornel Triboi.

„Astfel, în anul 2025, cei mai mulți lucrători străini proveneau din Nepal, fiind eliberate în total peste o mie de permise, urmați de Turcia, Uzbekistan și Bangladesh”, a precizat șeful adjunct al IGM.

Atragerea forței de muncă din exterior reprezintă un instrument eficient pentru acoperirea necesarului de personal, susținerea creșterii economice și stimularea dezvoltării socio-economice, mai adaugă Triboi.

„Dacă vorbim despre sectoarele în care activează acești străini, ele sunt, de regulă, cele unde există un deficit de personal și cererea de muncă este ridicată, precum construcțiile, serviciile de livrare și agricultura”, a continuat acesta la Radio Moldova.

Inspectoratul General pentru Migrație estimează că fenomenul migrației economice va continua să crească.

„La acest capitol, Guvernul a aprobat Programul Național de Integrare a Străinilor în Republica Moldova. Este un program valabil pentru perioada 2025-2027, care prevede acces la servicii și asigurări medicale, asistență socială, educație și cursuri de limba română, precum și programe de formare profesională. Totodată, studiile obținute în alte țări vor fi recunoscute, facilitând astfel integrarea pe piața muncii. Străinii vor beneficia și de sprijin pentru identificarea unor spații de locuit decente, iar programul va încuraja participarea acestora la viața culturală și socială a comunității”, a conchis Triboi.

La aceeași emisiune, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatelor a declarat că firmele din Republica Moldova se confruntă cu un deficit de 20–25% de forță de muncă.

„Deficitul este mai mic în domeniile în care se plătesc salarii mai mari, cum ar fi IT-ul sau industria automotive, acolo unde salariile sunt mai competitive și presiunea nu este atât de mare. Dar este adevărat că forța de muncă rămasă în Republica Moldova nu are întotdeauna o atitudine foarte prietenoasă față de angajatori. Unii nu vor să muncească, alții nu corespund cerințelor. Angajatorii apelează la instituțiile statului abilitate să ajute la identificarea forței de muncă, dar nu reușesc să găsească suficienți oameni. De aceea există această avalanșă de solicitări pentru forță de muncă de peste hotare”, a spus Caminschi.

Ministrul Devoltării Economice și a Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a explicat după ședința de astăzi a Guvernului, că este vorba despre o migrație a muncii care este reglementată.

„Noi riscurile le evaluăm. Legislația muncii permite importul forței de muncă în baza anumitor reglementări pe care le avem fie intern, fie internațional cu statele care sunt vizate în privința aducerii forței de muncă din geografiile respective. Este vorba de securitatea cetățenilor, securitatea statului, privim problema din perspectiva socială, din perspectivă religioasă, culturală pentru protecția cetățenilor Republicii Moldova și a valorilor pe care le avem în Republica Moldova”, a declarat oficialul.

În ceea ce privește procedura de aducere și legalizare a muncitorilor străini în Republica Moldova, aceasta rămâne una dificilă.

„ Angajatorii reclamă anumite dificultăți, cum ar fi durata procesului de obținere a dreptului de muncă, numărul mare de documente solicitate, procedurile administrative fragmentate între diferite instituții, termenele imprevizibile de procesare, dificultățile de recunoaștere a calificărilor și a documentelor care atestă aceste calificări, precum și costurile administrative și logistice asociate. Se adaugă și anumite riscuri legate de transportarea persoanelor în Republica Moldova. Chiar dacă aduci această persoană în țară, se poate întâmpla ca pentru o parte dintre ele să nu fie eliberat permisul”, a mai spus Caminschi.

Datele Inspectoratului General pentru Migrație arată că în anul 2025 au fost eliberate 4.063 de permise de ședere, comparativ cu 3.108 în anul 2024. Totodată, peste 5.000 de persoane au fost documentate cu permise de ședere permanentă, iar aproximativ 16.000 sunt cu permise de ședere provizorie. În primele patru luni ale acestui an au fost deja documentați peste 2.200 de cetățeni străini.