Un telefon de la asistenta medicală din sat poate părea un lucru banal. Pentru unele femei însă, acel apel este motivul pentru care ajung să facă, după ani, testul Babeș-Papanicolau. Nu pentru că le doare ceva sau pentru că au observat simptome, ci tocmai pentru a descoperi din timp eventualele modificări care pot duce la cancer de col uterin.

În Republica Moldova, tot mai multe femei ajung la screening. Rata de acoperire cu testare citologică a crescut de la 36% în 2021 la 62% în 2025. Cu alte cuvinte, dacă acum patru ani puțin peste o treime dintre femeile vizate ajungeau la testare, în prezent proporția se apropie de două din trei.

Testul Babeș-Papanicolau este gratuit pentru femeile cu vârste între 25 și 61 de ani și se efectuează o dată la trei ani. Important este că gratuitatea nu depinde de existența poliței medicale: și femeile neasigurate pot beneficia de screening prin intermediul medicului de familie.

Nici domiciliul într-un sat nu ar trebui să însemne automat un drum la Chișinău sau la o clinică privată. În țară funcționează aproximativ 400 de cabinete în care pot fi recoltate probe citologice. În localitățile în care nu există permanent un medic, specialiștii se deplasează în anumite zile pentru recoltare.

Probele sunt apoi expediate către laboratoare standardizate, unde sunt analizate de citopatologi acreditați. Astfel, o probă recoltată într-un sat mic trebuie să treacă prin același sistem de analiză și aceleași standarde ca una recoltată într-un centru urban.

În spatele acestui circuit se află, în mare parte, medicul de familie și asistenta medicală. Ei sunt cei care văd în evidențe că au trecut trei ani de la ultimul test, sună femeia, îi explică de ce trebuie să vină și, dacă nu se prezintă, revin cu o invitație.

Datele arată că insistența contează. Un studiu privind cunoștințele și practicile femeilor în prevenirea cancerului de col uterin arăta că, în 2020, 51% dintre femei ajunseseră să facă testul la recomandarea medicului de familie sau a asistentei medicale, față de 40% în 2018. În numai doi ani, ponderea celor pentru care medicul de familie reprezenta o sursă de informare crescuse de la 43% la 59%.

O schimbare s-a observat inclusiv în familiile cu venituri reduse. Ponderea femeilor care au mers din proprie inițiativă să facă testul s-a dublat între 2018 și 2020, de la 8% la 17%.

Pentru ca screeningul să nu depindă doar de memoria medicului sau de un registru ținut manual, o parte importantă a sistemului a fost digitalizată. Registrul național de screening cervical este integrat în Sistemul informațional automatizat „Asistența medicală primară” și este conectat, prin IDNP, la Registrul de stat al populației.

Sistemul stabilește automat cine devine eligibil pentru screening, ținând cont de vârstă, istoricul citologic și intervalul trecut de la testarea precedentă. Medicul primește astfel lista femeilor pe care trebuie să le invite, indiferent dacă acestea sunt asigurate sau nu.

Din 2026 a apărut încă un instrument: notificarea prin e-mail. Femeile care și-au dat acordul și au adresa electronică introdusă în sistem pot primi o notificare atunci când a venit timpul pentru următorul test.

Înainte însă ca o femeie să primească un rezultat, există un traseu medical care începe chiar din perioada de formare a celor care vor lucra în medicina de familie. Screeningul cervical este de peste zece ani parte obligatorie a curriculumului viitorilor medici de familie.

„Formarea începe cu cei șase ani de studii universitare la programul de studii superioare integrate Medicină, unde studenții învață bazele medicinei, inclusiv elemente de obstetrică-ginecologie. Urmează rezidențiatul - trei ani dedicați specialității de medicină de familie, în care competențele devin mult mai aplicate și orientate spre realitatea din teren”, explică Virginia Șalaru, doctor în științe medicale și conferențiar universitar la Catedra de Medicină de Familie a USMF „Nicolae Testemițanu”.

Viitorii medici sunt instruiți inclusiv să recolteze probe pentru testul Babeș-Papanicolau, iar procedura poate apărea ca probă practică la examenele finale.

„Ne axăm pe consiliere, organizarea serviciilor și identificarea grupurilor-țintă. Totodată, viitorii medici sunt instruiți să preleveze probele pentru testul Babeș-Papanicolau și să gestioneze cazul ulterior”, spune Virginia Șalaru.

Recoltarea nu este rezervată doar medicilor ginecologi. În funcție de organizarea instituției, aceasta poate fi efectuată de medicul de familie, moașă, asistent medical sau medic obstetrician-ginecolog. Este un detaliu important mai ales pentru comunitățile mici, unde un ginecolog nu este disponibil în fiecare zi.

În ultimii ani s-a investit și în pregătirea practică. Din 2019, studenții USMF „Nicolae Testemițanu”, dar și cei ai altor instituții medicale, au beneficiat de manechine și simulatoare pe care pot exersa examinarea ginecologică și recoltarea probelor. Echipamentele au fost procurate de UNFPA Moldova cu sprijinul financiar al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare a României.

Formarea continuă și după angajare. Medicii trebuie să acumuleze cel puțin 200 de credite de educație medicală continuă în cinci ani pentru a-și menține dreptul de practică.

„Toate aceste etape demontează un mit încă prezent în societate - că doar în Chișinău sau în instituțiile private pot fi găsiți specialiști bine pregătiți. În realitate, medicii de familie și echipele care prelevează probe citologice sunt instruiți după aceleași standarde”, subliniază Virginia Șalaru.

După recoltare începe o altă parte a traseului. Proba este trimisă către laboratorul de citologie. Fiecare laborator implicat procesează anual cel puțin 15.000 de teste de screening cervical, iar fiecare citopatolog trebuie să revizuiască anual minimum 750 de teste Babeș-Papanicolau cu rezultate anormale pentru a-și menține competența profesională.

Odată validat, rezultatul ajunge în sistem și devine disponibil medicului de familie.

„După validarea rezultatului citologic de către laborator, acesta devine imediat disponibil pentru medicul de familie, ceea ce îi permite să gestioneze rapid și adecvat cazul”, explică Ludmila Ispir, medic obstetrician-ginecolog și expert coordonator în cadrul Unității de coordonare a implementării screeningului de col uterin.

Un rezultat satisfăcător înseamnă, de regulă, revenirea la screening peste trei ani. Dacă sunt observate modificări, femeia nu ar trebui să rămână singură cu o analiză pe care nu știe cum să o interpreteze. Medicul trebuie să o informeze și să stabilească investigațiile care urmează.

„Rolul medicului rămâne esențial: trebuie să comunice femeii rezultatul, să stabilească următorii pași și să actualizeze anual listele pentru a include femeile nou-eligibile”, precizează Ludmila Ispir.

Pe lângă pregătirea personalului, sunt modernizate și cabinetele. Până în prezent, UNFPA a sprijinit dotarea a 222 de cabinete ginecologice din țară, inclusiv în comunități unde accesul la servicii medicale specializate este mai dificil.

Următorul pas ar putea fi eliminarea unei alte bariere. Unitatea de coordonare a screeningului de col uterin analizează posibilitatea ca o femeie să poată merge la orice punct de recoltare din Republica Moldova, fără să conteze viza de reședință sau medicul de familie la care este înregistrată. Măsura ar veni în special în sprijinul femeilor care locuiesc sau muncesc în altă localitate decât cea în care figurează oficial.

Autoritățile vor și o evidență comună a testelor făcute în sistemul public și cel privat. Deocamdată, instituțiile private nu transmit automat rezultatele către Registrul național de screening cervical. Femeile care au făcut testul într-o clinică privată sau peste hotare își pot însă prezenta rezultatul medicului de familie, care îl poate introduce manual în sistem.

Cancerul de col uterin ucide anual până la 160 de femei în R. Moldova. Majoritatea se adresează în stadii tardive

Peste jumătate dintre femeile diagnosticate cu cancer de col uterin în Republica Moldova află despre boală abia în stadiile III și IV, când șansele de vindecare scad considerabil, iar tratamentul devine mult mai dificil. Anual, 300-350 de femei primesc pentru prima dată acest diagnostic, iar alte 150-160 își pierd viața.

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari