Așa-numitul guvern de la Tiraspol a anunțat inițierea unui Fond de sprijin social, denumit „Împreună”, în contextul problemelor economice din regiunea transnistreană. Potrivit administrației nerecunoscute, banii colectați ar urma să fie direcționați, în primul rând, pentru acoperirea cheltuielilor sociale protejate, inclusiv pensii, salarii și indemnizații. Anunțul a fost făcut de așa-numitul premier de la Tiraspol, Aleksandr Rosenberg, într-un mesaj adresat reprezentanților mediului de afaceri și locuitorilor din regiune.

„Transnistria traversează una dintre cele mai dificile perioade. Indicatorii bugetari și economici se apropie de valori critic de joase. Astăzi vorbim deschis despre probleme, iar fiecare, la locul său, face tot posibilul pentru a menține situația sub control”, a declarat Rosenberg.

Acesta a invocat mai mulți factori care ar fi afectat economia regiunii, printre care restricțiile externe, dificultățile la export și import, problemele din sectorul bancar, creșterea costurilor logistice și sistarea livrărilor de gaze la începutul anului 2025. Potrivit lui Rosenberg, cel mai puternic a fost afectat sectorul industrial. Acesta susține că, în 2025, producția industrială a scăzut cu 27%, iar în primul trimestru al anului curent declinul a fost de aproape 24% față de aceeași perioadă din 2024. De asemenea, comerțul extern s-ar fi redus cu 27%.

„Dragi prieteni, aceasta nu este doar statistică. Sunt producții oprite, locuri de muncă reduse, colective de muncă aflate în staționare, pierderi de venituri pentru populație și pentru buget”, a spus așa-numitul premier.

Rosenberg a declarat că, în aceste condiții, administrația de la Tiraspol a fost nevoită să introducă regimul de urgență economică, pentru a concentra resursele asupra obligațiilor sociale și sprijinirii întreprinderilor.

„În paralel, statul este nevoit să reducă cheltuielile bugetare din contul programelor de dezvoltare a infrastructurii, al programelor țintite din sănătate, agricultură și alte domenii importante. Scopul principal al acestor reduceri este redirecționarea resurselor către plățile sociale. Prioritare sunt pensiile, salariile și indemnizațiile”, a afirmat Rosenberg.

Acesta a menționat și sprijinul Federației Ruse, despre care spune că rămâne „partener-cheie” pentru asigurarea livrărilor de gaze naturale și îndeplinirea obligațiilor sociale curente. În același timp, Rosenberg a declarat că menținerea acestui model, bazat pe reducerea altor cheltuieli pentru acoperirea plăților sociale, ar putea afecta și mai mult economia regiunii.

„Trebuie să înțelegem că o astfel de abordare va duce inevitabil la degradarea tuturor direcțiilor economiei. Evitarea unui asemenea scenariu ar fi fost posibilă în cazul funcționării depline a întreprinderilor noastre. Lipsa obstacolelor externe și stabilitatea producției ar fi exclus necesitatea organizării vieții republicii în regim de stare economică de urgență”, a mai spus acesta.

Noul fond ar urma să colecteze contribuții de la persoane fizice și juridice. Rosenberg susține că mecanismul va fi unul transparent, iar intrările și utilizarea banilor vor putea fi urmărite online, printr-un serviciu care va fi publicat pe site-urile instituțiilor și ale băncilor din regiune. La final, acesta a mulțumit mediului de afaceri și celor care continuă să activeze în regiunea transnistreană, în pofida dificultăților.

Reguli fiscale egale pe ambele maluri ale Nistrului, după ce Parlamentul a dat votul final: „Aceeași țară, aceleași taxe”

Parlamentul a adoptat o lege care schimbă, treptat, modul în care sunt aplicate taxele pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Pe scurt, autoritățile vor să ajungă la un sistem în care aceleași reguli fiscale se aplică pentru toți, indiferent de regiune. Primele scutiri fiscale vor fi eliminate

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Regiunea transnistreană traversează una dintre cele mai dificile crize economice din ultimii ani. Potrivit datelor prezentate anterior, deficitul bugetar depășește 40%, mai multe întreprinderi industriale mari staționează, iar așa-numitele autorități de la Tiraspol au prelungit starea de urgență în economie cel puțin până la jumătatea lunii mai 2026. În acest context, resursele energetice au fost raționalizate, astfel că salariile bugetarilor au revenit la plata în două tranșe.

Criza are loc și pe fundalul schimbărilor operate de Chișinău în raport cu agenții economici din regiunea transnistreană. Guvernul R. Moldova urmează să creeze, până la 1 august 2026, un Fond de Convergență pentru Reintegrare, destinat sprijinirii populației din stânga Nistrului și finanțării unor proiecte de infrastructură. Fondul ar urma să fie alimentat din taxele vamale, TVA și accizele colectate de la agenții economici din regiune, după anularea facilităților fiscale de care aceștia beneficiau anterior.

Scopul anunțat de autoritățile constituționale este integrarea graduală a malului stâng în sistemul social-economic al R. Moldova până în 2030 și reducerea dependenței locuitorilor de structurile de la Tiraspol.

Deși retorica administrației nerecunoscute rămâne prorusă, economia regiunii este tot mai dependentă de piața europeană. În 2025, peste 70% din exporturile regiunii transnistrene au mers către Uniunea Europeană, principalii parteneri fiind România, Polonia și Italia. Totodată, aproape jumătate din importuri au provenit tot din UE. În ianuarie 2026, exporturile regiunii au scăzut cu 35% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce indică o criză acută de lichidități.