Norul de fum provocat de incendiul de proporții izbucnit în zona de excludere de la Cernobîl, Ucraina, nu ar urma să afecteze R. Moldova și România. Cu asigurări în acest sens a venit Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor de la București.

„Instituțiile din subordinea Ministerului urmăresc permanent situația, împreună cu autoritățile competente. Potrivit estimărilor realizate de Administrația Națională de Meteorologie, direcția dominantă a vântului va favoriza deplasarea norului de fum către Belarus, ulterior către nordul și nord-estul Ucrainei și sud-vestul Rusiei, fără impact asupra teritoriului României”, a precizat autoritatea română.

De asemenea, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate din România monitorizează continuu radioactivitatea mediului prin Rețeaua Națională română de Supraveghere a Radioactivității Mediului, utilizând stații automate și laboratoare specializate.

Până în seara zilei de 8 mai, nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor de avertizare sau atenționare privind radioactivitatea mediului în România.

Amintim că incendiul a fost provocat de prăbușirea a două drone pe teritoriul Rezervației biosferice radioecologice Cernobîl. Flăcările au izbucnit pe 7 mai și până la ora 15:00 a zilei de 8 mai au afectat circa 1.200 de hectare de pădure.

Autoritățile ucrainene încă nu au furnizat informații care să confirme lichidarea incendiului sau alte detalii despre situația actuală. Conform ultimelor precizări, nivelul radiației în zona afectată era în limite normale, între 0,19 și 0,35 microsievert pe oră.

FOTO/ Două drone au provocat un incendiu de amploare în zona de excludere de la Cernobîl

Prăbușirea a două drone a provocat un incendiu de amploare pe teritoriul Rezervației biosferice radioecologice Cernobîl din regiunea Kiev a Ucrainei. Flăcările au izbucnit acum o zi, pe 7 mai, și până la ora 15:00 a zilei de astăzi, 8 mai, au afectat circa 1.200 de hectare de

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Victoria Romaniuc

Catastrofa de la Cernobîl

Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 de la Centrala nucleară de la Cernobîl a explodat, după un șir de erori umane, provocând una dintre cele mai devastatoare catastrofe provocate de om în secolul al XX-lea.

În primele ore și zile, informațiile au fost ținute în secret, iar evacuările în Pripiat, o localitate cu 50.000 de locuitori, situată la câțiva kilometri de centrală - au început abia la 36 de ore de la dezastru. Conform datelor furnizate de ONU, explozia a împrăștiat un nor radioactiv asupra unor mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent - teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste țări au fost expuse la diferite niveluri de radiații.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990, după care Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 45/190, solicitând „o cooperare internațională pentru a aborda problema și atenuarea consecințelor la centrala nucleară de la Cernobîl”. A fost înființat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privința dezastrului de la Cernobîl.

Potrivit studiului „Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment”, publicat la New York, în aprilie 2010, cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, fosta Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia și părți extinse din Germania și Marea Britanie. După nouă zile, norul radioactiv rezultat a atins părți din SUA și Canada.

„Zona morții” de la Cernobîl - un teritoriu otrăvit de radiații - se întinde pe 2.600 de km pătrați. Cunoscut oficial drept „zona de excludere”, acesta este perimetrul care a fost evacuat de armata sovietică după ziua de 26 aprilie 1986.

După începerea invaziei Federației Ruse în Ucraina, în 2022, zona de excludere a fost ocupată temporar de forțe ruse, ceea ce a provocat îngrijorări internaționale privind siguranța instalațiilor nucleare, inclusiv din cauza întreruperilor de alimentare cu energie electrică și a dificultăților de monitorizare. Ulterior, controlul a revenit autorităților ucrainene, iar nivelurile de radiații au rămas în limite normale.

În următorii ani au fost raportate incidente izolate legate de conflict, inclusiv întreruperi ale alimentării externe cu energie electrică și avarii parțiale ale structurii de protecție în urma unor atacuri cu drone.

Din fericire, nu au fost înregistrate eliberări semnificative de radiații și nu au existat consecințe radiologice majore.

Zona rămâne strict monitorizată la nivel internațional, fiind considerată în continuare un spațiu cu risc nuclear controlat.