Ministerul Mediului lucrează la dezvoltarea unui plan de conservare pentru arborii seculari din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a menționat că acest patrimoniu natural trebuie protejat și transmis generațiilor viitoare. Drept exemplu, ministrul s-a referit la stejarul secular din orașul Codru, municipiul Chișinău, unde urmează să fie făcute intervenții pentru extinderea perimetrului de protecție al arborelui.

„Stejarul secular din orașul Codru, municipiul Chișinău, va fi ajutat să rămână sănătos și puternic mulți ani înainte. Deja în această săptămână va avea loc extragerea gardului amplasat prea aproape de arbore și extinderea perimetrului de protecție. În paralel, împreună cu specialiști din Republica Moldova, experți în arboricultură și reprezentanți ai ONG-urilor de mediu, lucrăm la dezvoltarea unui plan de conservare pentru arborii seculari din Republica Moldova, astfel încât acest patrimoniu natural să fie protejat și transmis generațiilor viitoare”, a declarat Gheorghe Hajder.

Ștefan Nica, specialist în arboricultură certificat la nivel european, spune că astfel de arbori trebuie îngrijiți cu multă atenție, iar intervențiile excesive, chiar dacă sunt făcute cu intenții bune, pot afecta sănătatea lor. Potrivit specialistului, stejarul din Codru este într-o stare bună, dar are nevoie de o zonă de protecție mai largă, pentru ca solul din jurul lui să nu fie compactat de trecerea repetată a oamenilor.

„Are o stare de sănătate foarte bună și n-ar trebui să ne facem griji (...) Trebuie să avem în vedere că sunt bătrâni. Deci ne gândim la bătrânii noștri. Sunt mult mai fragili, nu le plac schimbările, chiar dacă e bine, chiar dacă e rău. Ei s-au învățat într-un fel”, a explicat Ștefan Nica.

Specialistul atrage atenția că arborii seculari nu trebuie tratați ca niște arbori obișnuiți, astfel că fiecare intervenție trebuie analizată în funcție de starea reală a copacului. El spune că, în unele țări, inclusiv în Europa de Vest, au existat cazuri în care intervențiile prea agresive au dăunat arborilor bătrâni.

„În Europa de Vest, pot să vă zic, în Anglia s-au făcut greșeli mari intervenindu-se mai mult decât a trebuit și oamenii, practic, cu intenții foarte bune, au reușit să distrugă, să omoare arbori. La fel, nu recomand vopsirea de niciun fel a rănilor și, iară un lucru important, nu recomand tăierea crengilor unde s-au rupt. Ruperea lor se face pe liniile naturale de creștere a fibrelor. Dacă venim și facem o tăietură să arate frumos, că așa vrem noi să arate arborii frumos, de fapt noi aerăm zona respectivă”, a mai spus arboricultorul.

Ștefan Nica explică și rolul lemnului uscat în jurul arborilor bătrâni. Potrivit lui, crengile uscate nu trebuie privite automat ca un semn de degradare sau ca un element care trebuie eliminat imediat, pentru că ele pot susține biodiversitatea locală și pot contribui la echilibrul natural al solului.

„Crengile uscate care cad jos, în timp, se descompun, deci carbonul revine, se reciclează și revine în sol, este asimilat de arbori. În al doilea rând, susține o biodiversitate locală, care la fel ajută arborele, de la gândaci, bacterii, fluturași, tot felul”, a precizat specialistul.

În cazul stejarului din Codru, arboricultorul recomandă extinderea zonei protejate din jurul copacului, astfel încât accesul oamenilor să fie limitat mai ales în perioadele cu flux mare de vizitatori.

„Aș recomanda eliminarea gărdulețului care deja afectează dezvoltarea trunchiului și delimitarea unei zone mai mari, preferabil cât toată coroana, pentru a limita accesul oamenilor în zona lui. Dacă vin câteva persoane, 10-15 minute, nu-i problemă. Dacă avem un flux mare de oameni, problema-i în general la evenimente, unde vin sute de oameni, toți vor să vină lângă arbore să-și facă poză. Atunci, mai ales dacă solul e un pic umed, când îl compactăm, îl afectează mai mult decât ne dăm noi seama”, a explicat Ștefan Nica.

Republica Moldova are peste 400 de arbori seculari ocrotiți de stat. Majoritatea sunt stejari, tei și fagi, cu vârste care depășesc adesea 100 sau chiar 200 de ani. Acești arbori sunt considerați monumente ale naturii și au o valoare istorică, ecologică și culturală importantă. Potrivit legislației, arborii seculari sunt protejați de stat. În anexele Legii nr. 1538-XIII din 1998 sunt incluse 158 de amplasamente, care însumează 433 de arbori. Printre cele mai reprezentative specii se numără stejarul pedunculat, fagul, teiul, frasinul, gorunul, paltinul, părul și plopul alb.

În municipiul Chișinău sunt înregistrați peste 80 de arbori seculari, iar una dintre cele mai cunoscute zone cu arbori vechi din țară este rezervația „Pădurea Domnească”.