Constantinov cere intervenția INTERPOL și atacă la CSJ condamnarea la opt ani de închisoare

Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, s-a adresat INTERPOL și anunță că va contesta la Curtea Supremă de Justiție decizia prin care pedeapsa sa a fost redusă de la 12 la opt ani de închisoare. Acesta susține că dosarul în care a fost condamnat ar fi „fabricat” și folosit drept „instrument politic” pentru a-l înlătura din viața publică și a slăbi autonomia găgăuză. Constantinov cere ca dosarul său să fie evaluat independent.

În apelul adresat INTERPOL, fostul președinte al APG invocă articolul 3 din Statutul organizației, care interzice activitățile cu caracter politic. Acesta solicită ca materialele pe care apărarea sa urmează să le prezinte să fie examinate și susține că mecanismele internaționale nu ar trebui folosite pentru ceea ce el califică drept o urmărire motivată politic.

În același timp, Constantinov anunță că nu se oprește după decizia Curții de Apel Sud, chiar dacă instanța i-a redus pedeapsa cu patru ani. Fostul speaker de la Comrat spune că va ataca hotărârea la Curtea Supremă de Justiție și insistă că atât dosarul penal, cât și condamnarea sa ar avea la bază motive politice.

„A fost un instrument politic, folosit pentru a mă înlătura din viața publică și pentru a slăbi Adunarea Populară și autonomia găgăuză”, susține fostul lider al legislativului autonomiei.

În declarația publicată pe 24 august, fostul președinte al APG lansează și acuzații la adresa conducerii de la Chișinău și a mai multor instituții ale statului. Acesta îi menționează pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și pe președintele Parlamentului, Igor Grosu, precum și SIS, Procuratura și Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit lui Constantinov, presupusele presiuni asupra sa s-ar fi intensificat după alegerea Evgheniei Guțul în funcția de bașcan al Găgăuziei, în mai 2023. El afirmă că i s-ar fi cerut ca Adunarea Populară să nu aprobe componența Comitetului Executiv al autonomiei și că ar fi fost amenințat cu reluarea unui litigiu civil și transformarea acestuia într-un dosar penal dacă nu se conformează.

Fostul speaker susține și că, în octombrie 2025, directorul SIS ar fi venit la Comrat, unde cei doi ar fi avut o discuție. Potrivit lui Constantinov, atunci i s-ar fi transmis că el ar fi responsabil pentru conflictul dintre Comrat și Chișinău și că ar împiedica stabilirea datei alegerilor pentru Adunarea Populară.

Constantinov leagă de aceste presupuse presiuni și decizia sa de a demisiona din fruntea legislativului găgăuz.

„În urma acestei presiuni și a acestui șantaj fără precedent, mi-am dat demisia din funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, pentru a nu le permite să folosească acest dosar fabricat pentru subordonarea sau lichidarea autonomiei”, afirmă acesta.

Declarațiile vin la o săptămână după ce, pe 17 august, Curtea de Apel Sud a admis parțial apelul și i-a redus pedeapsa de la 12 la opt ani de închisoare. Fostul președinte al APG fusese condamnat în prima instanță pentru delapidare și abuz în serviciu. Pedeapsa stabilită în apel urmează să fie executată într-un penitenciar de tip închis. Fostul lider al APG nu se află în custodia autorităților și, potrivit informațiilor făcute publice anterior, s-ar afla în regiunea transnistreană.

Acuzațiile privind presupusele presiuni și caracterul politic al dosarului reprezintă poziția lui Dmitri Constantinov. Procuratura Generală a precizat că nu va comenta afirmațiile acestuia, iar celelalte instituții vizate nu au prezentat, deocamdată, reacții publice.