Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații (INI), Valeriu Cojocaru, anunță că va contesta sentința prin care el și alți patru foști ofițeri au fost recunoscuți vinovați în dosarul interceptărilor ilegale. Cojocaru respinge concluziile instanței și susține că măsurile speciale de investigație au fost examinate de procurori și autorizate de judecători de instrucție, iar acuzarea ar fi trebuit să demonstreze concret ce acțiuni ilegale i-ar putea fi atribuite personal.

Reacția vine după ce, pe 20 august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, i-a găsit vinovați pe Cojocaru și patru foști subalterni de încălcarea inviolabilității vieții personale și a secretului corespondenței. Cei cinci au fost însă liberați de pedeapsa penală din cauza expirării termenului de prescripție. Sentința nu este definitivă.

Cojocaru afirmă că respectă decizia instanței, dar consideră că aceasta ridică mai multe probleme juridice care trebuie examinate de instanța superioară.

„Respect instituția justiției și dreptul instanței de a aprecia probele administrate într-un proces penal. În același timp, respectarea justiției nu înseamnă renunțarea la dreptul de a critica argumentat o hotărâre judecătorească, mai ales atunci când aceasta nu este definitivă”, a declarat fostul șef al Direcției nr. 5.

Principala obiecție formulată de Cojocaru ține de responsabilitatea care i-a fost atribuită pentru măsurile speciale de investigație. El susține că rapoartele operative întocmite la nivelul subdiviziunii nu reprezentau, în sine, autorizații pentru interceptarea persoanelor vizate.

Potrivit acestuia, materialele erau examinate ulterior de procurori, care decideau dacă există temei pentru solicitarea măsurilor speciale, iar demersurile ajungeau apoi la judecătorii de instrucție, cărora le revenea decizia de autorizare.

„Un raport operativ nu constituia prin el însuși autorizație de interceptare. Materialele ajungeau la procuror. Procurorul avea propriile atribuții și obligații legale. (…) Demersul ajungea ulterior în fața unui judecător de instrucție”, afirmă Cojocaru.

El susține că, în aceste condiții, acuzarea trebuia să demonstreze pentru fiecare inculpat ce informații false sau neîntemeiate au fost prezentate, cine le-a furnizat și dacă persoana respectivă știa că acestea nu corespund realității.

„Răspunderea penală este personală. Ea nu poate rezulta din simplul fapt că o persoană ocupa o anumită funcție într-o instituție în care au fost întocmite anumite documente”, a declarat fostul șef al Direcției nr. 5.

Cojocaru mai invocă faptul că măsurile au trecut atât prin filtrul procurorilor, cât și prin control judecătoresc și întreabă cum poate fi stabilită intenția sa directă de a obține interceptări ilegale în condițiile în care autoritățile competente au considerat la acel moment că există suficiente temeiuri pentru autorizarea lor.

„Cum poate fi dedusă intenția mea directă de a realiza o interceptare penalmente ilegală, dacă autoritățile cărora legea le atribuia propriile obligații de verificare au examinat materialele și au considerat că există temeiuri pentru autorizarea măsurilor?”, se întreabă Cojocaru.

O altă obiecție vizează pornirea urmăririi penale pentru încălcarea inviolabilității vieții personale. Fostul șef al Direcției nr. 5 susține că urmărirea penală în baza art. 177 din Codul penal a fost pornită pe 2 septembrie 2019, înainte ca persoanele considerate victime să depună plângeri prealabile.

În opinia sa, faptul că plângerile au fost depuse ulterior nu răspunde problemei privind legalitatea pornirii urmăririi penale la momentul inițial.

„Întrebarea nu era dacă plângerile existau la data pronunțării sentinței. Întrebarea era dacă la 2 septembrie 2019, în momentul în care urmărirea penală pentru art. 177 a fost pornită, exista condiția expres cerută de lege pentru pornirea acesteia”, afirmă Cojocaru.

Fostul șef al Direcției nr. 5 spune că nu contestă dreptul la viață privată și protecția secretului comunicațiilor, dar insistă că și răspunderea persoanelor acuzate trebuie individualizată.

„Într-un proces penal nu poate exista o răspundere colectivă pentru activitatea unei instituții sau a unei subdiviziuni. Pentru fiecare inculpat trebuie demonstrat separat ce a făcut, când a făcut, în privința cărei persoane (…) și prin ce probe este demonstrată fiecare dintre aceste împrejurări”, a mai declarat acesta.

Valeriu Cojocaru a anunțat că va ataca hotărârea în instanța superioară.

„Sentința nu este definitivă și o voi contesta prin căile prevăzute de lege. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, îmi voi apăra poziția public și în instanță”, a precizat fostul șef al Direcției nr. 5.

Potrivit sentinței pronunțate pe 20 august, dosarul vizează acțiuni din perioada 2017-2018. Acuzarea a susținut că au fost prezentate informații neveridice despre presupuse dezordini în masă, iar în baza rapoartelor întocmite au fost solicitate măsuri precum interceptarea comunicațiilor și urmărirea vizuală. Printre persoanele vizate s-au numărat jurnaliști, activiști civici, politicieni și reprezentanți ai societății civile.

Instanța i-a recunoscut vinovați pe cei cinci foști polițiști, dar i-a liberat de pedeapsă ca urmare a expirării termenului de prescripție. Totodată, au fost admise parțial acțiunile civile, fiind stabilite despăgubiri pentru 14 persoane, în valoare totală de 495.000 de lei. Hotărârea poate fi atacată la Curtea de Apel Centru.

Vinovați de interceptări ilegale, dar nepedepsiți. Fostul șef al Direcției nr. 5 a INI și patru subalterni, scapă de pușcărie

Jurnaliști, activiști civici, politicieni și reprezentanți ai societății civile ar fi fost interceptați și urmăriți în baza unor informații neveridice despre presupuse dezordini în masă. La aproape un deceniu de la aceste acțiuni, fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și alți patru foști

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari

Valeriu Cojocaru a mai fost condamnat în acest an într-un alt dosar. În ianuarie 2026, acesta a primit trei ani de închisoare cu executare în dosarul cunoscut drept cel al „angajărilor fictive” de la MAI, în care au fost condamnați și fostul șef al IGP Alexandru Pînzari și Dorin Damir. Cojocaru și Pînzari au respins acuzațiile și au susținut că dosarul ar fi fost fabricat.

După pronunțarea acelei sentințe, Valeriu Cojocaru a anunțat că se află în Germania și că a solicitat azil politic în această țară, susținând că ar fi persecutat.

În noul dosar, hotărârea Judecătoriei Chișinău poate fi contestată, iar până la pronunțarea unei decizii definitive se aplică prezumția de nevinovăție.

Pînzari și Cojocaru reacționează după condamnările pronunțate în dosarul angajărilor fictive la MAI

Alexandru Pînzari și Valeriu Cojocaru, condamnați luni, 19 ianuarie, la câte trei ani de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la fosta Direcție nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, resping acuzațiile și susțin că dosarele ar fi fost fabricate. Deși nu a fost prezent la ședința de judecată, Alexandru

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md