Vinovați de interceptări ilegale, dar nepedepsiți. Fostul șef al Direcției nr. 5 a INI și patru subalterni, scapă de pușcărie

Jurnaliști, activiști civici, politicieni și reprezentanți ai societății civile ar fi fost interceptați și urmăriți în baza unor informații neveridice despre presupuse dezordini în masă. La aproape un deceniu de la aceste acțiuni, fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și alți patru foști ofițeri au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și a secretului corespondenței.

Sentința a fost pronunțată joi, 20 august, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Deși instanța i-a recunoscut vinovați, cei cinci au fost liberați de pedeapsa penală, deoarece termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere a expirat.

Totuși, aceștia vor trebui să achite despăgubiri. Instanța a admis parțial acțiunile civile ale victimelor și a dispus ca inculpații să plătească, în mod solidar, câte 35.000–40.000 de lei pentru 14 persoane. În total, prejudiciul moral stabilit de instanță se ridică la 495.000 de lei.

Dosarul se referă la acțiuni din perioada 2017-2018, când Valeriu Cojocaru conducea Direcția nr. 5 a INI.

Potrivit probelor administrate de Procuratura Anticorupție, Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor informații neveridice despre presupuse acțiuni de dezordine în masă. În documente apăreau numele unor persoane despre care se susținea că urmau să participe la aceste evenimente, precum și datele lor de contact și numerele de telefon.

Ulterior, susțin procurorii, patru ofițeri din subordinea sa, la indicația și sub controlul direct al lui Cojocaru, au prezentat rapoarte procurorilor PCCOCS în cadrul a trei cauze penale.

În baza acestor rapoarte au fost cerute interceptarea și înregistrarea comunicărilor, urmărirea vizuală, obținerea informațiilor de la operatorii de comunicații electronice și alte forme de supraveghere cu ajutorul mijloacelor tehnice.

Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile. Rapoartele au ajuns ulterior și la judecătorii de instrucție, care au autorizat măsurile speciale de investigație solicitate.

Procurorii spun însă că argumentele folosite pentru justificarea supravegherii nu erau susținute de situația din teren. Unele dintre protestele invocate drept motiv pentru inițierea urmăririi penale nu au mai avut loc, altele au fost autorizate conform legii, iar în alte cazuri manifestațiile nu au fost însoțite de violențe.

Mai mult, potrivit acuzării, nu a fost demonstrată prin probe legătura dintre autorii unor comentarii publicate pe internet și persoanele care au ajuns ulterior să fie interceptate sau urmărite.

Sentința din 20 august nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Valeriu Cojocaru a mai fost condamnat în acest an într-un alt dosar. În ianuarie 2026, acesta a primit trei ani de închisoare cu executare în dosarul cunoscut drept cel al „angajărilor fictive” de la MAI, în care au fost condamnați și fostul șef al IGP Alexandru Pînzari și Dorin Damir. Cojocaru și Pînzari au respins acuzațiile și au susținut că dosarul ar fi fost fabricat.

După pronunțarea acelei sentințe, Valeriu Cojocaru a anunțat că se află în Germania și că a solicitat azil politic în această țară, susținând că ar fi persecutat.

În noul dosar, hotărârea Judecătoriei Chișinău poate fi contestată, iar până la pronunțarea unei decizii definitive se aplică prezumția de nevinovăție.