Vremea caldă și lipsa ploilor au favorizat acumularea poluanților în Chișinău și Bălți. Ce spun specialiștii
La Chișinău și Bălți au fost înregistrate valori peste limitele admise pentru dioxid de azot, aldehidă formică și, în cazul municipiului Bălți, suspensii solide. Specialiștii spun însă că situația ar urma însă să se îmbunătățească odată cu intensificarea vântului, care va dispersa mai ușor poluanții din aer.
Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu informează că la Chișinău, concentrația de dioxid de azot a depășit temporar limita admisă de 1,1 ori în zonele străzilor Grenoble și Fântânilor. Dacă luăm în calcul media pe întreaga zi, în capitală au fost înregistrate depășiri pentru dioxidul de azot, de 1,1 ori, și pentru aldehida formică, de patru ori.
La Bălți, valorile au fost mai ridicate în zona străzii Ștefan cel Mare. Dioxidul de azot a depășit temporar norma de 1,2-1,4 ori. Pentru media zilnică au fost depășite limitele la suspensii solide, de 1,3 ori, dioxid de azot, de 1,6 ori, și aldehidă formică, de 1,8 ori.
Pentru perioada 9-10 septembrie, meteorologii prognozează schimbarea vremii și un vânt moderat din partea de sud. Aceste condiții ar trebui să împiedice acumularea masivă a poluanților în aer.
Nivelul radiației gamma măsurat pe 8 septembrie și în dimineața zilei de 9 septembrie s-a situat între 0,08 și 0,16 μSv/h, valori normale pentru fondul radioactiv natural. În următoarele 24 de ore, masele de aer vor ajunge în Republica Moldova dinspre sud-vest, din direcția României.
Amintim că, în urmă cu câteva zile, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Republica Moldova va avea încă zece stații automate pentru monitorizarea calității aerului. Echipamentele urmează să fie instalate inclusiv în Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț și Ghidighici, iar datele colectate vor putea fi consultate de public. Autoritățile lucrează și la un mecanism prin care oamenii ar putea primi alerte atunci când nivelul poluării depășește limitele admise.
Dioxidul de azot este un gaz poluant produs în principal prin arderea combustibililor, inclusiv de automobile, sisteme de încălzire și unele activități industriale. În concentrații ridicate, poate irita căile respiratorii și poate agrava afecțiuni precum astmul.
Aldehida formică, cunoscută și drept formaldehidă, este un compus care poate proveni din procese de ardere, materiale de construcție, vopsele, adezivi și alte surse. Expunerea pe termen scurt poate provoca iritații ale ochilor, nasului și gâtului.