Țările de Jos vor permite Ucrainei să folosească avioane F-16 pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei
Cele 24 de avioane de luptă F-16, pe care Țările de Jos urmează să le furnizeze Kievului, vor putea fi folosite pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei. Ministra Apărării de la Haga, Kaisa Ollongren, a declarat acest lucru în cadrul unui interviu acordat publicației Politico, la forumul anual de securitate „Dialogue Shangri-La” din Singapore.
Ollongren a menționat că Țările de Jos nu vor impune restricții, așa cum s-a întâmplat în cazul Belgiei, când premierul Alexander De Croo a avertizat Kievul să nu utilizeze avioanele F-16 oferite de țara sa în spațiul aerian rus.
„Nu există restricții „în stil belgian”. Aplicăm același principiu pe care îl aplicăm în cazul oricărei alte livrări de capacități: de îndată ce le transferăm Ucrainei, sunt în drept să le folosească”, a declarat ministra.
Urmăriți-ne și pe canalul nostru de TELEGRAM
Oficiala de la Haga a precizat că singura condiție pe care Țările de Jos o înaintează Ucrainei este să respecte dreptul internațional și dreptul la autoapărare, în conformitate cu Carta ONU - ceea ce înseamnă că țara va folosi armele pentru a atinge obiectivele militare în scop de autoapărare.
Săptămâna trecută, și Danemarca a anunțat că Ucraina ar putea utiliza avioanele F-16 furnizate de guvernul danez pentru a lovi ținte militare pe teritoriul Rusiei. Motivul invocat a fost că acest lucru s-ar încadra „în regulile războiului”.
Ulterior, ministrul Apărării de la Berlin, Boris Pistorius, a declarat în cadrul unei vizite la Chișinău că Ucraina poate utiliza toate tipurile de arme furnizate de către țara sa pentru a lovi ținte din zona graniței cu Federația Rusă, ca să combată atacurile asupra regiunii Harkov.
În ultimele săptămâni, Ucraina a cerut în mod repetat aliaților săi permisiunea de a efectua lovituri cu arme occidentale pe teritoriul Rusiei. Primii doi furnizori de ajutor militar Ucrainei - Washingtonul și Berlinul - s-au împotrivit o perioadă îndelungată adoptării acestei decizii.
Solicitările Ucrainei s-au intensificat după ce Rusia a lansat o nouă ofensivă în regiunea Harkov, pe 10 mai. Kievul a declarat că nu a putut lansa atacuri preventive asupra forțelor ruse care se coagulează la graniță, din cauza restricțiilor privind utilizarea armelor occidentale.
Ulterior, pe 27 mai, Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat o declarație prin care susține ridicarea restricțiilor care interziceau Ucrainei să utilizeze arme occidentale pe teritoriul Rusiei.
A doua zi, președintele francez Emmanuel Macron a declarat în cadrul unei conferințe de presă susținută împreună cu cancelarul german Olaf Scholz că Ucraina ar trebui să aibă voie să lovească bazele militare rusești, de pe teritoriul cărora Moscova efectuează atacuri cu rachete. La rândul său, Scholz a precizat că Ucraina ar putea folosi armele furnizate de germani „în cadrul dreptului internațional”.