Autoritățile din Republica Moldova au posibilități limitate de a interveni asupra conținutului publicat pe platforme precum TikTok, Facebook, YouTube sau Telegram. Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM) poate raporta materialele pe care le consideră problematice și trebuie să argumenteze de ce acestea ar încălca regulile platformelor, însă decizia de a le elimina le aparține companiilor.

„Noi putem raporta, noi putem explica, pentru că atunci când raportezi există și un formular pe care trebuie să-l completezi, trebuie să spui foarte clar care lege, care prevedere din lege a fost încălcată, de ce noi considerăm că trebuie să fie dat jos, dar este absolut decizia platformelor, care, din păcate, acum nu au nicio obligație față de spațiul nostru informațional”, a declarat directoarea instituției, Liliana Vițu, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

Totodată, Liliana Vițu a spus că sunt necesare reguli mai clare pentru influenceri, astfel încât oamenii să știe când aceștia își exprimă propria opinie și când promovează un mesaj pentru bani. Mai ales în perioadele electorale, publicul trebuie să poată deosebi o opinie personală de un mesaj plătit.

„O minimă reglementare pe activitatea lor din perspectiva transparenței cred că este obligatorie și trebuie să existe. În special marcarea de conținut”, a conchis ea.

În același timp, Vițu a menționat că activitatea instituției nu se limitează la identificarea mesajelor false sau înșelătoare. Un obiectiv este anticiparea modului în care anumite subiecte pot fi exploatate și formularea unor recomandări pentru a reduce impactul manipulării. De exemplu, atunci când un subiect sensibil riscă să fie folosit pentru a crea neîncredere în autorități, instituțiile pot fi îndemnate să comunice din timp date concrete și explicații clare.

Șefa STRATCOM afirmă că instituția analizează nu doar mesajele în sine, dar și felul în care acestea sunt distribuite.

„La nivel de ce aș schimba sau ce aș accelera, aș accelera, bineînțeles, partea de anticipare. E bine că avem o echipă care constată, care face analiza narațiunilor, analiza infrastructurii [...] de ingerință externă. Dar ce tipuri de acțiuni putem face ca să prevenim sau ca să reducem din impactul și din eficiența agresorului?”, a mai adăugat ea.

Pentru a dezvolta această activitate, instituția își propune să-și crească numărul angajaților, să atragă specialiști din domenii diferite și să colaboreze mai mult cu mediul academic și societatea civilă. Vițu spune că este nevoie inclusiv de expertiză în sociologie, psihologie, istorie și comunicare, pentru a înțelege mai bine cum reacționează oamenii la mesaje manipulatorii și ce îi face vulnerabili.

„În anul 2014 am fost la STRATCOM-ul din Lituania și ei atunci aveau 56 de persoane, iar centrul nostru are mai puțin de 30 ca organigramă, vă dați seama că mereu e nevoie de mai multă”, a precizat Vițu.

Ce facem înainte să distribuim o informație care ne sperie?

Pe lângă activitatea instituțiilor, fiecare utilizator poate contribui la limitarea răspândirii informațiilor false. Recomandarea Lilianei Vițu este să nu distribuim imediat un mesaj care ne provoacă frică sau furie. În cazul unor informații despre incidente de securitate, de exemplu, oamenii pot verifica anunțurile autorităților competente înainte de a transmite mai departe imagini sau afirmații care nu au fost confirmate. Emoțiile puternice pot fi folosite pentru a determina oamenii să reacționeze rapid, fără să verifice informația.

„Dacă ești speriat de ceva, deja ăsta este un indicator că nu trebuie să distribui, pentru că cel mai probabil, dacă ai fost triggerit, dacă ți s-a trezit această furtună de emoție, cel mai probabil deja e ceva problematic cu acea informație. [...] Să ne asigurăm că nu este doar o zvonistică la mijloc, care, din nou, e făcută să-ți trezească emoții”, a adăugat ea la aceeași emisiune de la Radio Moldova.

Amintim că Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a fost creat pe 31 iulie 2023, când Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea de înființare. Legea a intrat în vigoare pe 18 august 2023, după publicarea în Monitorul Oficial. Centrul are misiunea principală de a construi reziliența informațională a societății și de a combate atacurile hibride sau dezinformarea.

Liliana Vițu-Eșanu conduce instituția din 5 august 2026, când președinta Maia Sandu a semnat decretul de numire. Ea a preluat funcția după demisia Anei Revenco.