Sindicatele resping reducerea concediului anual: „Drepturile salariaților trebuie consolidate, nu diminuate”

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) critică propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale de modificare a Codului muncii, care prevede schimbarea duratei concediului de odihnă anual din 28 de zile calendaristice în 22 de zile lucrătoare. Reprezentanții sindicatelor susțin că inițiativa nu este suficient argumentată și ar putea reduce nivelul de protecție al angajaților, încălcând inclusiv angajamentele internaționale asumate de Republica Moldova.

Într-o poziție oficială, CNSM afirmă că modificarea propusă contravine prevederilor Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 132 privind concediile remunerate, ratificată de Republica Moldova în 1997. Potrivit sindicatelor, la momentul ratificării, statul și-a asumat o durată a concediului anual de 24 de zile lucrătoare, iar convenția permite doar majorarea acestei perioade, nu reducerea ei.

„Considerăm că această modificare nu este suficient argumentată și ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova”, se arată în poziția sindicatelor.

Totodată, CNSM susține că inițiativa Ministerului Muncii intră în contradicție și cu Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care prevede că legislația muncii nu poate fi modificată prin diminuarea nivelului de protecție al salariaților pentru a favoriza comerțul sau investițiile.

Sindicaliștii atrag atenția că actuala reglementare privind concediul de odihnă anual este în vigoare încă de la adoptarea Codului muncii, în anul 2003, iar până în prezent Republica Moldova nu a fost sancționată și nu a primit observații din partea organismelor internaționale privind această prevedere.

„Actuala reglementare nu a fost contestată la nivel internațional”, subliniază reprezentanții CNSM.

În același timp, sindicatele spun că sunt deschise dialogului și identificării unei soluții care să respecte atât standardele internaționale, cât și drepturile angajaților. În opinia lor, o variantă echilibrată ar fi stabilirea concediului anual la 24 de zile lucrătoare, raportat la o săptămână de lucru de cinci zile.

Potrivit CNSM, o astfel de formulă ar asigura aplicarea uniformă a legislației, ar respecta obligațiile internaționale ale Republicii Moldova și ar păstra nivelul actual de protecție socială.

„Drepturile salariaților trebuie protejate și consolidate, nu diminuate”, au transmis reprezentanții sindicatelor, solicitând autorităților să reanalizeze proiectul înainte de adoptare.

Indemnizația de concediu nu va fi diminuată odată cu schimbarea modului de acordare și calcul al concediilor de odihnă, chiar dacă, începând cu 1 ianuarie 2027, acestea vor fi exprimate în zile lucrătoare, și nu în zile calendaristice, așa cum se întâmplă în prezent. Asigurările au fost oferite de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, care a explicat că noul mecanism de calcul este conceput pentru a asigura un sistem mai echitabil și mai transparent, fără a afecta drepturile salariale ale angajaților.
Potrivit oficialului, actuala formulă de calcul a indemnizației de concediu ia în considerare numărul de zile calendaristice dintr-o lună, care poate varia între 30 și 31 de zile. Această metodă va fi înlocuită cu una bazată pe numărul de zile lucrătoare, ceea ce va modifica valoarea unei zile de concediu, însă nu și suma totală achitată angajatului.

Noile prevederi ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2027 și se vor aplica tuturor angajaților, indiferent de domeniul în care activează. Concediile de odihnă vor fi exprimate exclusiv în zile lucrătoare, iar indemnizațiile vor fi calculate după noua formulă doar pentru zilele de concediu acumulate după această dată. Toate acestea, dacă Parlamentul va susține inițiativa.

Autoritățile susțin că reforma are drept scop simplificarea modului de acordare a concediilor și eliminarea diferențelor generate de numărul variabil al zilelor calendaristice din fiecare lună. În același timp, schimbările urmăresc să ofere mai multă predictibilitate atât angajaților, cât și angajatorilor, printr-un mecanism de calcul considerat mai clar și mai echitabil.