Schimbările climatice întrețin și alimentează bolile infecțioase - studiu
Planeta noastră - devenită mai caldă, mai poluată și mai neospitalieră - s-a schimbat sub efectele activității umane și, în acest mediu nou, bolile infecțioase proliferează, informează AFP, citată de Agerpres.
Studii recente au dezvăluit consecințe complexe ale schimbărilor climatice provocate de activitățile antropice, cu răspândirea unor boli și cu noi moduri de transmitere pentru altele.
Această situație este întâlnită mai ales în cazul speciilor de vectori, cum ar fi țânțari, care prosperă într-un climat mai umed, cu temperaturi mai ridicate, și al animalelor purtătoare de boli, care se apropie de oameni pe măsură ce habitatul lor dispare.
Scăderea biodiversității pare să joace un rol important în răspândirea bolilor, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta în revista științifică Nature.
Aproape 3.000 de baze de date folosite în cercetări anterioare au fost analizate pentru a descoperi modul în care scăderea biodiversității, schimbările climatice, poluarea, distrugerea sau modificarea habitatelor și introducerea de noi specii afectează dezvoltarea bolilor infecțioase la oameni, animale și plante.
Degradarea biodiversității a fost identificată ca fiind principalul factor, urmată de schimbările climatice și de introducerea de noi specii.
Paraziții vizează speciile care sunt prezente în masă și, prin urmare, oferă mai multe gazde potențiale, a subliniat Jason Rohr, unul dintre autorii studiului, care este profesor de biologie la Universitatea Notre Dame din statul american Indiana.
Iar speciile cu populații mai mari sunt mai predispuse „să se dedice creșterii, reproducerii și înmulțirii lor în detrimentul apărării împotriva paraziților”, a explicat el pentru AFP.
Pe de altă parte, speciile mai rare și mai rezistente sunt mai vulnerabile la declinul biodiversității, ceea ce se traduce printr-o proporție mai mare de specii abundente care sunt sensibile la paraziți, a explicat cercetătorul american.
„Dacă există mai multe generații de paraziți sau de vectori, atunci pot apărea mai multe boli”, a rezumat Jason Rohr.
Consecințe inegale
Cu toate acestea, amprenta umană asupra planetei noastre a crescut și mai mult aceste riscuri. În unele cazuri, pierderea sau schimbarea habitatului a fost asociată cu un declin al bolilor, în special datorită progreselor care au apărut odată cu urbanizarea, cum ar fi apa curentă și canalizarea. Iar consecințele schimbărilor climatice nu sunt aceleași peste tot.
În regiunile tropicale, clima mai caldă și mai umedă duce la o explozie a cazurilor de febră denga. Însă în Africa, condiții mai secetoase ar putea contribui la stoparea răspândirii malariei.
Un studiu publicat în această săptămână în revista Science a modelat interacțiunile dintre schimbările climatice, precipitațiile și procesele hidrologice, cum ar fi evaporarea și viteza cu care apa pătrunde în sol.
Această cercetare prezice o reducere mai mare a zonelor favorabile transmiterii bolilor decât cea prevăzută de analizele bazate doar pe precipitații.
Studiul sugerează că sezonul de transmitere a malariei ar putea fi cu patru luni mai scurt în unele regiuni ale Africii în raport cu estimările anterioare.
Totuși, aceste observații nu reprezintă neapărat vești bune, a temperat Mark Smith, profesor asociat de cercetare în domeniul hidrologiei la Universitatea din Leeds și autor principal al studiului.
„Zonele favorabile răspândirii malariei se vor schimba”, a declarat el pentru AFP.
Și se așteaptă ca populația să crească rapid în regiunile în care malaria este încă răspândită sau în care va deveni transmisibilă, ceea ce va crește incidența bolii.
Condițiile care sunt prea dure pentru malarie pot fi, de asemenea, prea dure pentru oameni, luând ca exemplu disponibilitatea apei, a avertizat Mark Smith.
Bolile și clima, aceeași luptă
Legăturile dintre climă și bolile infecțioase sugerează totuși că modelarea climatică poate ajuta la anticiparea epidemiilor.
Temperaturile locale și previziunile privind precipitațiile sunt deja folosite pentru a prezice creșterea numărului de cazuri de febră denga, dar ele oferă doar informații pe termen scurt și nu sunt întotdeauna fiabile.
Indicele bazinului Oceanului Indian (IOBW), care măsoară media anomaliilor de temperatură la suprafața apei, ar putea fi o alternativă.
Un alt studiu publicat săptămâna aceasta în revista Science relevă o corelație strânsă între fluctuațiile IOBW și epidemiile de febră denga atât în emisfera sudică, cât și în cea nordică.
Deoarece studiul a fost retrospectiv, potențialul predictiv al IOBW nu a fost dovedit, dar monitorizarea acestui indice ar putea ajuta autoritățile din multe țări să fie mai bine pregătite.
În orice caz, combaterea bolilor infecțioase înseamnă combaterea schimbărilor climatice, a rezumat Jason Rohr.
