Comisia Electorală Centrală (MAN) a avizat proiectul de hotărâre privind organizarea unui referendum republican consultativ pe tema reformei administrației publice locale, propus de Mișcarea Alternativa Națională (MAN). CEC spune însă că întrebările propuse trebuie reformulate, astfel încât alegătorii să înțeleagă clar asupra cărui subiect sunt chemați să se pronunțe.

Proiectul prevede organizarea referendumului pe 27 septembrie 2026. Cetățenii ar urma să răspundă la două întrebări:

1. Sunteți pentru ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă doar după consultarea și aprobarea cetățenilor din localitățile vizate?
2. Susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus unui referendum republican înainte de adoptarea legii?

În aviz, CEC precizează că subiectul reformei administrației publice locale este unul de interes public major și poate fi consultat cu populația, inclusiv prin referendum. Totuși, Comisia amintește că întrebările trebuie să fie clare, neutre, fără ambiguități și fără formulări care ar putea induce în eroare sau sugera răspunsul.

În cazul primei întrebări, CEC atrage atenția că formularea „lichidarea sau comasarea primăriilor” nu corespunde terminologiei juridice folosite în domeniul organizării administrativ-teritoriale. Potrivit Comisiei, reforma nu vizează propriu-zis „primăriile”, dar unitățile administrativ-teritoriale, autoritățile locale, patrimoniul și serviciile publice aferente acestora.

CEC mai menționează că termenul „lichidare” poate crea confuzie. În limbaj juridic, acesta este asociat de obicei cu încetarea existenței unei persoane juridice. Pentru alegători, termenul ar putea sugera desființarea completă a instituției primăriei sau eliminarea atribuțiilor acesteia, deși efectele reale ale unei reforme administrative pot fi diferite.

În privința celei de-a doua întrebări, Comisia consideră că aceasta nu consultă direct cetățenii asupra conținutului reformei, ci asupra posibilității de a organiza un alt referendum la o etapă ulterioară. CEC spune că, în această formă, nu este clar care este soluția de fond asupra căreia alegătorii ar urma să se pronunțe.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a explicat în ședință că procedura de adoptare a unei legi nu poate fi, în sine, obiectul consultării populare. Potrivit ei, autorii inițiativei nu propun un text de lege care să fie consultat, ci un referendum care ar urma să ducă, ulterior, la elaborarea unui proiect.

„Este totuși diferență când vii inițial și propui să construiți un proiect de lege și îl scoți la referendum, după care deja vezi care este votul cetățenilor și în funcție de acesta vii cu votul în Parlament. Dar aici nu vii cu un text de lege, aici vii să faci un referendum ca ulterior să vii cu un text de lege. Deci aici ține de procedură, dar subiectele care pot fi supuse referendumului nu țin de procedură”, a declarat Angelica Caraman.

De altă părere a fost membrul CEC Vadim Filipov, raportorul proiectului de aviz. Acesta a spus că nu vede o problemă în faptul că Parlamentul ar consulta populația înainte de adoptarea unei legi.

„Din câte înțeleg din proiectul de lege, anume Parlamentul, sau prin proiectul respectiv, se dorește de a afla prin care modalitate să fie adoptată legea. Și nu văd nicio problemă ca Parlamentul să consulte populația înainte de a fi adoptată această lege”, a declarat Vadim Filipov.

Membrul CEC Pavel Postica a spus că susține soluția juridică a avizului, dar consideră că documentul este incomplet și va formula o opinie separată.

„Eu, în mare parte sunt de acord cu avizul așa cum este formulat, totuși eu cred că el este incomplet și urmează a fi completat cu acele pasaje la care s-a făcut referire, care au fost supuse votului și nu au fost susținute de majoritatea membrilor. Asta înseamnă că eu în principiu sunt de acord cu soluția juridică a acestui aviz. În mare parte spune clar că acest referendum cu așa formulări de întrebări nu este posibil de organizat, dar totuși am anumite argumente juridice suplimentare și din acest considerent eu voi susține avizul, dar voi formula și o opinie separată”, a declarat Pavel Postica.

Totodată, Comisia notează că din formularea celei de-a doua întrebări nu reiese ce fel de referendum ar urma să fie organizat ulterior - unul consultativ sau legislativ. Diferența este importantă, deoarece efectele juridice nu sunt aceleași. Referendumurile constituționale și legislative produc efecte juridice obligatorii, în timp ce un referendum consultativ reflectă opinia cetățenilor, fără a obliga autoritățile să implementeze rezultatul.

CEC face trimitere și la jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia întrebările de la referendum trebuie să aibă o legătură clară între ele și să nu afecteze libertatea alegătorului de a-și exprima votul. În aviz se arată că, deși ambele întrebări țin de reforma administrației publice locale, ele au obiecte juridice diferite: prima se referă la consultarea locală, iar a doua la un eventual referendum republican asupra proiectului final al reformei.

Comisia atrage atenția și asupra termenelor procedurale. Dacă data de 27 septembrie 2026 va fi menținută, hotărârea Parlamentului privind organizarea referendumului ar trebui adoptată cel târziu pe 19 iulie 2026. Cererile de înregistrare în calitate de participant la referendum ar putea fi depuse între 19 iulie și 18 august, iar campania electorală ar putea începe nu mai devreme de 28 august.

Potrivit estimărilor CEC, organizarea referendumului ar costa aproximativ 198,5 milioane de lei. Cea mai mare parte a cheltuielilor ar reveni birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară - circa 113 milioane de lei. Pentru secțiile de votare din străinătate, inclusiv Ministerul Afacerilor Externe, sunt estimate peste 38 de milioane de lei.

CEC precizează că aceste costuri sunt preliminare și pot fi ajustate în funcție de cadrul normativ, prognozele economice, numărul organelor electorale și alte circumstanțe. Comisia amintește că doar Parlamentul poate aloca mijloace financiare pentru organizarea unui referendum, cu acceptul Guvernului.

Avizul CEC a fost aprobat cu cinci voturi pentru și două împotrivă.

Amintim că, recent, opoziția parlamentară s-a alăturat inițiativei MAN și a semnat proiectul privind organizarea referendumului. Proiectul a fost susținut de toate fracțiunile parlamentare, cu excepția PAS.

Președintele MAN, Ion Ceban, a declarat că, dacă inițiativa nu va fi inclusă pe ordinea de zi sau va fi respinsă în Parlament, formațiunea va iniția colectarea semnăturilor cetățenilor. Potrivit lui, o reformă de o asemenea amploare „nu poate fi decisă exclusiv în birouri” și trebuie să pornească de la comunitățile locale.

Ion Ceban anunță inițierea unui referendum privind reforma administrației locale și preluarea școlilor de către Guvern

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, lider al Mișcarea Alternativa Națională, a anunțat inițierea procedurilor pentru organizarea unui referendum privind reforma administrației publice locale și transferul școlilor în subordinea Ministerului Educației. Declarațiile au fost făcute joi, în fața clădirii Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. Ceban a afirmat că actuala conducere

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari

Amintim că reforma administrației publice locale din Republica Moldova a fost lansată oficial pe 20 ianuarie 2026, odată cu inițierea dialogului și a consultărilor publice de către Guvern. Reforma se bazează pe Strategia pentru anii 2023-2030, aprobată anterior, iar conceptul detaliat a fost prezentat de Executiv pe 8 aprilie 2026. Printre obiective se numără amalgamarea voluntară a localităților mici, modernizarea serviciilor publice, reducerea birocrației, descentralizarea financiară și consolidarea primăriilor prin atragerea de specialiști.

Guvernul argumentează că sistemul actual este fragmentat și ineficient. Multe primării deservesc un număr mic de locuitori și au venituri locale reduse, ceea ce le limitează capacitatea de a oferi salarii competitive, de a atrage specialiști și de a dezvolta proiecte mari de infrastructură, cum ar fi apeducte, canalizare sau drumuri.

Prin comasare și eficientizare, Executivul spune că urmărește crearea unor autorități locale mai puternice, capabile să ofere servicii mai bune cetățenilor și să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare.