Păsările protejate, vulnerabile în sezonul de vânătoare. Specialiștii cer reguli mai stricte și vânători mai bine pregătiți

Incidentul din raionul Rîșcani, unde cinci păsări protejate au fost împușcate într-o singură zi, scoate la iveală vulnerabilități privind modul în care sunt protejate speciile rare în timpul sezonului de vânătoare, a declarat ornitologul Vitalie Ajder, președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova. Potrivit acestuia, vânătorii trebuie să poată identifica fără echivoc speciile pe care au dreptul să le împuște, dar și pe cele protejate.

El pledează pentru o pregătire mai riguroasă, reguli mai restrictive și o revizuire a perioadei de începere a sezonului de vânătoare.

„Acest incident foarte punctual ne arată cât de puțin pregătiți suntem în a proteja speciile protejate (…). Este un caz probabil întâlnit mult mai frecvent, dar descoperit pur întâmplător și doar datorită acelui GPS. Dacă nu ar fi existat GPS-ul respectiv, nu cred că societatea ar fi aflat despre această tragedie. Și acest lucru mă duce la un singur gând: oare câte tragedii se mai întâmplă zilnic, sau cel puțin în perioada de vânătoare, cu speciile protejate? Și nu numai, pentru că vânătoarea se face în baza unor reglementări și, după cum vedem, acestea nu sunt respectate sau sunt foarte slab respectate”, a afirmat Ajder.

Transmițătorul GPS purtat de barza neagră nu este folosit doar pentru a urmări o singură pasăre. Datele oferă cercetătorilor informații despre rutele de migrație, locurile în care păsările se hrănesc și se odihnesc, precum și zonele în care iernează.

„Ornitologii europeni au observat că facem eforturi susținute pentru protecția multor specii, încercăm să le ajutăm, devenim mai restrictivi, încercăm să nu le deranjăm în perioada de cuibărit, încercăm să protejăm rutele de migrație, dar dacă nu facem eforturi pentru a proteja speciile și în locurile de iernat, atunci eșuăm. Aceste GPS-uri ne-au ajutat, în fond, să aflăm unde iernează și, implicit, să facem programe de educație în țările Africii sau, cel puțin, în zonele bazinului mediteranean, pe căile de migrație, de exemplu, în Liban, unde știm că se împușcă milioane de păsări anual. Toate aceste metode de monitorizare ne-au ajutat anume în această direcție”, a precizat Ajder.

Potrivit ornitologului, și Republica Moldova este importantă pentru păsările migratoare. În special, zonele de-a lungul Prutului sunt folosite de păsări pentru odihnă și alimentare în timpul migrației. De aceea, spune Ajder, în țară ar fi nevoie de mai multe zone de popas, unde păsările să se poată opri și hrăni fără să fie deranjate sau vânate.

Cazul de la Rîșcani readuce însă în discuție și pregătirea vânătorilor, mai spune specialistul.

„Cu siguranță, ar trebui să fie mult mai restrictiv procesul de acordare a permisului. Iar acest caz ne dovedește încă o dată acest lucru. Ce trebuie menționat este că, în toată Europa, pentru obținerea acestor permise, viitorii deținători ai permiselor de vânătoare trec printr-un examen riguros privind cunoașterea speciilor. (…) Adică, un vânător ar trebui să cunoască cel puțin peste 200 de specii de păsări care sunt la noi în țară. Or, mă întreb câți dintre vânători cunosc… Eu am dubii că ar putea să numească cel puțin 50 de specii din țara noastră”, a spus ornitologul.

În acest context, Vitalie Ajder, președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, consideră necesară revizuirea legislației privind vânătoarea.

La rândul său, președintele Societății Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova, Oleg Ciocoi, spune că responsabilitatea îi revine, în primul rând, vânătorului. Societatea publică materiale despre păsările care pot fi vânate și despre cele incluse în Cartea Roșie, inclusiv în revista asociației.

„În cazul în care el nu știe, înseamnă că vina este a lui și el atunci poartă toată răspunderea”, a precizat Ciocoi la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Cazul de la Rîșcani este în continuare investigat de oamenii legii. În cadrul anchetei au fost ridicate trei arme, iar expertizele au confirmat prezența unor proiectile provenite din cartușe de vânătoare. Președintele Societății Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova, Oleg Ciocoi, spune însă că, până la finalizarea anchetei, nu poate fi stabilit cine a tras în păsări și dacă printre suspecți se află vânători.

„Să spunem astăzi că vânătorii sunt vinovați și că ei au fost cei care au împușcat aceste păsări, eu cred că nu este corect. Trebuie să așteptăm, totuși, finalizarea acestei cercetări și după aceea să știm clar cine au fost, cine au participat și ce au făcut”, a precizat el la postul național de radio.

Ciocoi atrage atenția și asupra unui detaliu important din anchetă. Potrivit lui, păsările ar fi fost împușcate după ora 8:30, în timp ce regulile permit vânătoarea doar într-un anumit interval raportat la răsăritul și apusul soarelui.

Ce se vânează în această perioadă

Sezonul de vânătoare 2026-2027 a început pe 15 august, potrivit regulamentului aprobat de Moldsilva, însă, din cauza condițiilor climaterice, vânătoarea la păsările acvatice a început cu trei săptămâni mai târziu.

„Din cauza condițiilor climaterice din primăvara acestui an, perioada de depunere a ouălor și clocirea păsărilor acvatice s-a prelungit pe parcursul mai multor luni. Ca urmare, am început sezonul de vânătoare nu la 15 august, dar mai târziu, cu trei săptămâni”, a adăugat el.

Regulile aprobate în acest an prevăd și condiții diferite pentru mamiferele sălbatice. Pentru mistreți, vulpi și șacali nu au fost stabilite cote-limită, iar în cazul mistreților explicația ține de necesitatea reducerii efectivelor până la nivelul considerat optim pentru suprafața fondurilor de vânătoare.

Potrivit lui Ciocoi, în fondurile gestionate de asociație au fost estimate peste două mii de mistreți, în condițiile în care, potrivit evaluărilor prezentate de acesta, efectivul ar trebui să fie de aproximativ 5-6 animale la o mie de hectare.

O altă regulă importantă vizează căpriorul. Vânătoarea căpriorului prin metoda „la goană” este interzisă, iar reprezentantul vânătorilor susține că această decizie permite o selecție mai atentă a animalelor care pot fi recoltate.

Problema controlului rămâne însă una dintre cele mai complicate. Oleg Ciocoi spune că, în Republica Moldova, există un număr redus de persoane care trebuie să supravegheze suprafețe foarte mari de terenuri de vânătoare.

„Vorbim de 10, 20, 30 de oameni pe o suprafață de 3 milioane de hectare de terenuri de vânătoare. Sigur că aceste 30 sau chiar 50 de persoane nicicum nu pot să influențeze asupra desfășurării vânătorii sau asupra combaterii braconajului”, a subliniat Oleg Ciocoi.

Potrivit acestuia, problema este și mai dificilă noaptea, când au loc multe dintre cazurile de braconaj, iar numărul redus de inspectori face dificil controlul permanent al fondurilor de vânătoare.

Societatea Vânătorilor și Pescarilor propune ca gestionarii fondurilor de vânătoare să aibă mai multe atribuții în verificarea persoanelor care se află în teren cu arme.