Republica Moldova va putea transporta energie electrică din România către Chișinău fără a mai depinde de tranzitarea nodului energetic de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană. Linia electrică Vulcănești-Chișinău a fost dată în exploatare pe 8 noiembrie, după mai multe amânări. La inaugurare, președinta Maia Sandu și comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, au vorbit despre reducerea vulnerabilității țării în fața presiunilor externe. Oficiala europeană a recunoscut, totodată, că facturile la energie rămân o povară pentru multe familii.

„Nimeni nu ne mai poate șantaja, stinge lumina și închide căldura”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a afirmat că investițiile insuficiente în infrastructura energetică, în primele trei decenii de independență, au menținut țara dependentă de un număr restrâns de surse și rute de aprovizionare. Potrivit acesteia, vulnerabilitatea a fost folosită de Moscova pentru a exercita presiuni asupra Chișinăului.

„De fiecare dată când Moldova îndrăznea să aleagă altceva decât își dorea Moscova, eram amenințați că vom rămâne fără lumină și căldură. Și au fost perioade în care am fost deconectați de la energie. Ultima dată s-a întâmplat în toamna anului 2021”, a spus șefa statului.

Maia Sandu a comparat rolul noii linii electrice cu cel al gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, care a oferit Republicii Moldova o alternativă pentru aprovizionarea cu gaze naturale în perioadele de criză.

„Am văzut cât de importantă este infrastructura strategică atunci când Gazprom a sistat livrările de gaze. Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ne-a oferit o alternativă reală și ne-a ajutat să depășim criza. Linia Vulcănești-Chișinău face parte din aceeași strategie. Așa cum gazoductul ne-a oferit o alternativă pentru aprovizionarea cu gaze, această linie ne oferă o rută suplimentară pentru transportul energiei electrice și reduce riscurile de deconectare”, a declarat președinta.

Șefa statului a subliniat că independența energetică presupune libertatea de a alege furnizorii și sursele de aprovizionare, fără ca aceste decizii să fie influențate de amenințări externe.

„Prin acest proiect consolidăm capacitatea de transport a energiei electrice, diversificăm rutele de aprovizionare și întărim conexiunea Republicii Moldova cu sistemul energetic european. Independența energetică pentru noi înseamnă să putem decide singuri de unde cumpărăm energia fără să fim vulnerabili la presiuni și șantaj”, a afirmat Maia Sandu.

Președinta a recunoscut că realizarea proiectului a durat mai mult decât fusese planificat. Inițial, linia urma să fie gata în august 2024, însă calendarul a fost prelungit, inclusiv din cauza dificultăților de aprovizionare cu echipamente provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Construcția liniei a fost încheiată în noiembrie 2025, dar punerea în funcțiune a întregului sistem a necesitat modernizarea stațiilor electrice, testări și proceduri de recepție. Printre obstacole s-au numărat și întârzierile legate de reparația unui transformator esențial, trimis în Spania.

Prezentă la ceremonie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că noua infrastructură oferă Republicii Moldova mai multă libertate în alegerea surselor de energie și reduce posibilitatea folosirii aprovizionării ca instrument de presiune politică.

„Astăzi putem spune că, într-adevăr, dependența Republicii Moldova de energia rusească a luat sfârșit. Această linie de rețele energetice plasează Moldova în afara oricărei dependențe. Nicio țară nu are dreptul și nu va putea în continuare să utilizeze sursele energetice pentru a dicta ceva Moldovei. Dumneavoastră aveți acum mai multe alegeri de unde să obțineți energie electrică. Rețelele sunt mai sigure și puteți procura energie acolo unde este cea mai ieftină”, a afirmat Marta Kos.

Oficiala a amintit că prima sa vizită în Republica Moldova, în februarie 2025, s-a desfășurat în timpul crizei energetice. Atunci, Uniunea Europeană a acordat sprijin de urgență pentru a ajuta populația să aibă căldură în locuințe.

„În acel moment, Europa a început să respingă absolut totul ce ținea de acest șantaj energetic. Noi pe atunci am venit cu sprijin de urgență pentru a ajuta să aducem căldură în casele oamenilor. Noi am investit tot mai mult în sursele de energie regenerabilă din Republica Moldova și am accelerat conexiunile dintre Republica Moldova și rețelele energetice ale Europei”, a declarat comisara.

Marta Kos a recunoscut însă că siguranța aprovizionării nu înlătură dificultățile financiare cu care se confruntă consumatorii. Ea a menționat că prețurile au fost influențate de mai mulți factori, inclusiv de situația regională și de condițiile climatice.

„Cunoaștem, de asemenea, că prețurile, costurile energetice rămân o povară în continuare pentru multe familii moldovenești. Cunoaștem foarte bine ce s-a întâmplat cu nivelul apelor în râuri, cunoaștem și alți factori care au contribuit la creșterea prețurilor pentru energia electrică. Însă, în continuare, ca și astăzi, puteți miza pe toată solidaritatea europeană”, a spus oficiala europeană.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat că noua rută reduce dependența de nodul energetic de la Cuciurgan și consolidează accesul Republicii Moldova la energia din România și de pe piața europeană.

„Pentru Republica Moldova, securitatea energetică înseamnă lumină în case, activitatea întreprinderilor și servicii care funcționează. Dar înseamnă și libertatea de a lua decizii, fără teama că cineva va folosi energia pentru a-și impune voința”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, beneficiile noii infrastructuri depășesc granițele țării, deoarece aceasta contribuie și la siguranța sistemului energetic regional. Ministrul a vorbit și despre dificultățile întâmpinate pe parcursul realizării proiectului.

„A fost dus înainte prin munca unor oameni care au găsit soluții atunci când războiul din vecinătate a complicat livrările, logistica și lucrările. Pentru cetățeni, rezultatul trebuie să fie unul concret: o țară mai bine pregătită să-și asigure energia și mai puțin vulnerabilă”, a afirmat Dorin Junghietu.

Linia Vulcănești-Chișinău, cunoscută și drept „Linia Independenței Energetice”, are o lungime de aproximativ 158 de kilometri. Valoarea totală a proiectului este de circa 61 de milioane de euro, dintre care aproximativ 27 de milioane de euro au fost alocate construcției liniei.

Următoarele proiecte de interconectare cu România sunt liniile Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș, ambele de 400 kV. Acestea vor oferi rute suplimentare de import și vor consolida legătura Republicii Moldova cu piața europeană de energie.

Pentru Bălți-Suceava, valoarea estimată este de aproximativ 77 de milioane de euro. Linia va avea circa 45 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, iar începerea construcției pe ambele maluri ale Prutului este prevăzută pentru 2027.

Interconexiunea Strășeni-Gutinaș beneficiază de o finanțare de 130 de milioane de dolari aprobată de Guvernul Statelor Unite. Proiectul prevede aproximativ 72 de kilometri de linie pe teritoriul Republicii Moldova și modernizarea stației electrice Strășeni. Finalizarea este planificată pentru anul 2032.