Alimentele contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice periculoase rămân una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică la nivel mondial. Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că, în fiecare an, aproximativ 1,5 milioane de persoane își pierd viața din cauza bolilor provocate de consumul de alimente nesigure, cei mai afectați fiind copiii de vârstă fragedă.

Datele au fost obținute în urma unei analize ample realizate în 194 de țări, care a evaluat evoluția bolilor transmise prin alimente în perioada 2000–2021. Concluziile studiului relevă că aproape 886 de milioane de oameni se îmbolnăvesc anual după ce consumă produse alimentare contaminate. Potrivit specialiștilor, copiii cu vârsta de până la cinci ani sunt deosebit de vulnerabili, riscul acestora de a dezvolta astfel de afecțiuni fiind de aproape trei ori mai mare comparativ cu alte categorii de vârstă.

Deși la nivel global se observă o reducere a numărului de îmbolnăviri față de începutul anilor 2000, raportul scoate în evidență diferențe majore între regiuni. Cele mai afectate rămân Africa și Asia de Sud-Est, care concentrează împreună aproape trei sferturi din totalul cazurilor de boli asociate alimentelor contaminate. În aceste regiuni se înregistrează și aproximativ 60% din totalul deceselor provocate de consumul de produse nesigure.

Experții OMS subliniază că principalele pericole provin din contaminarea biologică a alimentelor. Bacteriile, virusurile și alți agenți patogeni au fost responsabili pentru aproximativ 860 de milioane de îmbolnăviri în anul 2021, reprezentând cea mai mare parte a cazurilor raportate la nivel mondial.

Totuși, contaminanții chimici continuă să reprezinte un risc major. Deși numărul persoanelor afectate de astfel de substanțe este mai redus, efectele lor sunt adesea mult mai grave. Arsenicul și plumbul se numără printre cele mai periculoase elemente identificate în lanțul alimentar și sunt asociate cu un număr semnificativ de decese.

Specialiștii avertizează că problema ar putea deveni și mai dificil de gestionat în următorii ani. Potrivit OMS, schimbările climatice favorizează apariția și răspândirea contaminanților în alimente, în timp ce creșterea rezistenței la antimicrobiene reduce eficiența tratamentelor disponibile pentru infecțiile alimentare.

„Datele arată că bolile transmise prin alimente nu doar persistă, ci sunt influențate de factori care le pot agrava impactul. Schimbările climatice sporesc riscurile de contaminare, iar rezistența antimicrobiană face infecțiile mai greu de tratat”, a explicat Yuki Minato, specialist tehnic al OMS în domeniul siguranței alimentare.

Pe lângă costul uman, impactul economic este unul uriaș. Raportul estimează că bolile provocate de alimente contaminate au generat în anul 2021 pierderi de productivitate de aproximativ 647 de miliarde de dolari la nivel global, afectând atât sistemele de sănătate, cât și economiile naționale.