Circa o treime din populația lumii nu își putea permite o alimentație sănătoasă, iar aproximativ 645 de milioane de persoane se confruntau cu foametea în 2025. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) avertizează că una dintre principalele probleme este accesul limitat al agricultorilor la tehnologii și soluții care și-au demonstrat deja eficiența.

Într-un articol intitulat „Inovația: de la investiții la rezultate”, directorul general al FAO, QU Dongyu, susține că lumea dispune deja de o mare parte dintre instrumentele și cunoștințele necesare pentru a asigura hrana pentru toți. Acestea nu ajung însă la suficienți producători și la comunitățile care au nevoie de ele.

„Problema nu este lipsa inovațiilor, ci faptul că acestea nu ajung să fie aplicate pe scară largă”, subliniază directorul general al FAO.

Mesajul este transmis în contextul Zilei Mondiale a Alimentației, marcată la 16 octombrie, care are în acest an tema „Inovează azi. Asigură hrana de mâine”.

Potrivit lui QU Dongyu, pentru a fi utilizate pe termen lung, soluțiile trebuie să răspundă condițiilor locale, să fie accesibile ca preț și să poată atrage investiții. Accesul insuficient la finanțare, infrastructură, informații și piețe, precum și lipsa conectivității digitale continuă să limiteze adoptarea lor, în special în rândul micilor producători, al femeilor și al tinerilor din agricultură.

Printre instrumentele care îi pot ajuta pe fermieri se numără serviciile digitale de consultanță. Acestea oferă prognoze meteo, informații despre prețurile de pe piață și recomandări adaptate activității agricole. Sistemele de monitorizare a bolilor animalelor și cele de avertizare timpurie pot permite identificarea amenințărilor înainte ca acestea să se răspândească.

Senzorii care măsoară umiditatea și nutrienții din sol, alături de irigarea de precizie, pot reduce consumul de apă și pot eficientiza utilizarea îngrășămintelor. Totodată, datele satelitare permit urmărirea schimbărilor în utilizarea terenurilor și monitorizarea pădurilor, iar informațiile de piață pot ajuta autoritățile să anticipeze scumpirile și perturbările în aprovizionarea cu alimente.

Directorul general al FAO subliniază că tehnologiile moderne trebuie completate de cunoștințele tradiționale ale agricultorilor și comunităților locale. Conservarea soiurilor, colectarea apei de ploaie, îngrijirea solurilor și protejarea biodiversității sunt practici care pot contribui la adaptarea agriculturii la schimbările climatice.

Miza este și una de mediu. Potrivit datelor prezentate în articol, sistemele agroalimentare generează aproximativ o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră și sunt responsabile pentru peste 70% din volumul de apă dulce prelevat la nivel mondial.

În aceste condiții, FAO susține că finanțarea cercetării agricole trebuie însoțită de investiții în infrastructură, pregătirea oamenilor și consolidarea instituțiilor care pot sprijini aplicarea soluțiilor. Guvernele pot susține cercetarea și serviciile de consultanță agricolă, iar companiile pot transforma ideile în produse și servicii accesibile producătorilor.

QU Dongyu atrage atenția că rezultatele apar atunci când inovațiile depășesc etapa proiectelor-pilot și devin inițiative viabile, capabile să atragă finanțare publică și privată. FAO solicită o colaborare mai strânsă între cercetători, autorități, companii și organizațiile de producători, astfel încât investițiile să răspundă nevoilor reale ale fermierilor și să contribuie la îmbunătățirea accesului la hrană.