Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că declararea neconstituționalității prevederilor care au permis numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor scoate în evidență probleme în modul în care a fost promovată reforma justiției. Potrivit lui Tănase, modificările legislative au fost concepute pentru a rezolva o situație concretă, nu pentru a îmbunătăți sistemul.

Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, el precizează însă că hotărârea Curții nu duce automat la anularea deciziilor adoptate anterior cu participarea lui von Hebel și nici nu echivalează cu încetarea mandatului acestuia.

„De la bun început era evident că această modificare a fost introdusă printr-o veritabilă golănie legislativă. O intervenție normativă cu dedicație, concepută pentru a rezolva o problemă de persoană, nu una de sistem”, a scris Alexandru Tănase.

Fostul președinte al Înaltei Curți susține că adoptarea unor norme pentru a facilita numirea anumitor persoane contravine principiilor statului de drept, indiferent de obiectivele declarate ale reformei.

„Nu poți cere respectarea regulilor de către întreaga societate, în timp ce îți modifici propriile reguli după cum îți convine. La fel, nu poți pretinde că îți construiești o justiție independentă atunci când legislația este ajustată pentru a acomoda anumite persoane”, a afirmat Tănase.

Alexandru Tănase subliniază că declararea neconstituționalității normelor care au permis numirea sa nu înseamnă, în mod automat, că actele adoptate anterior de comisie devin vulnerabile sau pot fi anulate.

„Declararea neconstituționalității amendamentului nu poate constitui, prin ea însăși, un temei pentru anularea sau revizuirea acestor hotărâri. Actele normative beneficiază de prezumția de constituționalitate până la proba contrară, iar efectele hotărârilor Curții sunt, ca regulă, pentru viitor”, a explicat fostul președinte al Curții Constituționale.

Acesta atrage atenția și asupra unei alte distincții juridice. Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două prevederi legale, nu actul individual prin care Herman von Hebel a fost numit în funcție.

„În consecință, hotărârea nu echivalează, prin ea însăși, cu încetarea mandatului său”, a precizat Tănase.

Totuși, fostul președinte al Curții consideră că situația ridică și o problemă de responsabilitate publică.

„Dar ceea ce poate fi apărat juridic nu este întotdeauna justificabil moral. În mod normal, ar fi trebuit să asistăm la o demisie de onoare din partea domnului von Hebel”, a declarat acesta.

Cum a ajuns „legea von Hebel” la Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale, pe 15 octombrie, prevederile care au redus de la 61 la 51 numărul de voturi necesare pentru numirea membrilor străini în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Hotărârea a fost pronunțată în urma sesizării depuse de mai mulți deputați din opoziție. Judecătoarea Liuba Șova a formulat o opinie separată.

Reducerea de la 61 la 51 de voturi pentru numirea membrilor străini în comisiile de evaluare, neconstituțională

Prevederile legislative care au redus de la 61 la 51 numărul de voturi necesare pentru numirea membrilor străini în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor au fost declarate neconstituționale. Modificările au permis, în martie, numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor. După pronunțarea hotărârii, deputatul

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari

Amintim că modificările au fost adoptate în martie 2026, după ce candidaturile lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne nu au întrunit, la primul vot din Parlament, pragul de 61 de voturi. Noile prevederi au permis reluarea procedurii de desemnare și numirea candidaților cu cel puțin 51 de voturi. Ambii au fost ulterior numiți în Comisia de evaluare externă a procurorilor cu 53 de voturi.

Sesizarea opoziției a vizat inclusiv modul în care au fost introduse modificările în procesul legislativ. Potrivit autorilor, amendamentele au fost atașate unui proiect de lege cu un alt obiect de reglementare, fiind astfel ocolită procedura de examinare în cel puțin două lecturi.

În explicațiile prezentate după pronunțarea hotărârii, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a menționat că amendamentul trebuia să aibă o legătură strânsă cu obiectul proiectului inițial. Documentul viza, în principal, măsuri de protecție a judecătorilor și procurorilor, în timp ce modificările contestate reglementau procedura de constituire a comisiilor de evaluare externă.

După decizia Curții, deputatul Alexandr Berlinschi i-a cerut lui Herman von Hebel să demisioneze și să lase locul unei persoane desemnate potrivit legii.