Moldovenii au mai mulți bani în conturi, însă și mai multe credite de rambursat. În prima jumătate a acestui an, economiile populației din sistemul financiar au crescut cu peste șapte miliarde de lei, dar avansul rezervelor rămase după scăderea datoriilor a fost de numai aproximativ 1,1 miliarde de lei. Diferența arată de ce un record al economiilor nu înseamnă automat și o creștere la fel de mare a siguranței financiare a familiilor.

Datele au fost prezentate de expertul în politici economice la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Economistul explică faptul că situația financiară a populației trebuie analizată luând în calcul atât banii acumulați, cât și împrumuturile care urmează să fie restituite. Economiile nete reprezintă tocmai diferența dintre aceste două componente. Astfel, chiar dacă depozitele și alte plasamente cresc, o extindere concomitentă a creditării reduce avansul rezervelor nete.

La sfârșitul trimestrului al doilea din 2026, economiile populației cuprinse în analiză totalizau aproximativ 97 de miliarde de lei, față de 89,8 miliarde la sfârșitul anului trecut. În aceeași perioadă, soldul creditelor bancare și nebancare a urcat de la 60,7 miliarde la aproape 66,9 miliarde de lei.

Potrivit lui Ioniță, evoluția economiilor nete a fost neuniformă în ultimii ani. După un rezultat pozitiv în 2024, indicatorul a înregistrat în 2025 o reducere anuală de aproape 3,2 miliarde de lei. În primele șase luni din 2026, acesta a revenit pe creștere, cu aproximativ 1,1 miliarde de lei. Aceste schimbări reflectă raportul dintre ritmul în care populația acumulează bani și cel în care își mărește datoriile.

Raportate la Produsul Intern Brut, economiile au atins un nivel record de 26,5%. Ponderea lor a crescut de la 22,2% în 2022 la 22,7% în 2023, apoi la 24,2% în 2024 și la 25,4% în 2025.

Îndatorarea a avansat însă mai rapid în ultimii ani. Soldul împrumuturilor populației a ajuns la 18,3% din PIB, comparativ cu 12,1% în 2023.

Expertul arată că Republica Moldova a ajuns într-un timp scurt la nivelul mediu regional al îndatorării populației, deși rămâne sub media Uniunii Europene. Începând cu 2023, împrumuturile au generat aproape 62% din creșterea indicatorului care reunește economiile și creditele raportate la PIB. Cu alte cuvinte, extinderea relației cetățenilor cu instituțiile financiare a fost susținută într-o măsură mai mare de creditare.

Băncile acordă cea mai mare parte a împrumuturilor populației. Soldul creditelor bancare constituia circa 51,2 miliarde de lei, iar cel al finanțărilor nebancare - aproximativ 15,6 miliarde.

Ioniță precizează că reducerea ponderii sectorului nebancar nu trebuie confundată cu o scădere a valorii împrumuturilor acordate de acesta. Dacă în 2018 finanțarea nebancară reprezenta aproximativ 41,8% din total, acum ponderea sa este de 23,4%. Schimbarea arată consolidarea poziției băncilor, care dețin circa 76,6% din piața creditării persoanelor fizice.

În privința economisirii, depozitele bancare rămân dominante. Totuși, tot mai mulți bani sunt plasați și în valori mobiliare de stat. Soldul celor cumpărate direct de persoanele fizice a ajuns la aproximativ 978 de milioane de lei, cu 50,4% peste nivelul de la sfârșitul anului 2025.

O parte importantă a rezervelor financiare ale moldovenilor rămâne însă în afara acestor statistici. Potrivit estimărilor prezentate de economist, populația păstrează acasă aproximativ jumătate din economii, preponderent în valută străină, în special euro.

Expertul mai semnalează că, pentru necesități de scurtă durată, cetățenii recurg frecvent la bani împrumutați de la rude și prieteni. Economiile păstrate în numerar și datoriile informale nu sunt surprinse de datele instituțiilor financiare. Prin urmare, cifrele oficiale arată doar o parte din resursele de care dispun gospodăriile și din obligațiile pe care acestea le au.