Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că, în urma reformei administrației publice locale, Republica Moldova nu va mai avea raioane. Unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea vor fi reorganizate și vor fi mai puține, însă denumirea și forma exactă a acestora nu au fost încă stabilite.

„În general, raioane nu vom avea. Vom avea altă formă de unitate teritorial-administrativă, dar vor fi mai puține. Asta e lucrul cert”, a declarat Igor Grosu înaintea ședinței Parlamentului din 17 septembrie.

Potrivit președintelui Parlamentului, municipiile Chișinău și Bălți, UTA Găgăuzia și unitatea teritorială cu statut special din Taraclia vor fi menținute.

Grosu nu a precizat cum se vor numi noile unități administrativ-teritoriale. El a spus însă că preferă termenul „județ”.

„Important este că nivelul doi rămâne. Și o să avem nivelul primăriilor, cele amalgamate. Nivelul doi, la fel, resetat, ca teritoriu, ca mărime a teritoriului, competențe”, a explicat Igor Grosu.

Declarațiile vin după ce secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că, în urma reformei, din cele 32 de raioane existente în prezent ar urma să rămână mai puțin de opt. Potrivit acestuia, nivelul al doilea al administrației va avea competențe mai restrânse, în timp ce primăriile vor deveni principalii actori ai dezvoltării locale.

După reforma amalgamării, în Republica Moldova ar urma să rămână 292 de primării, față de 892 câte sunt în prezent.

Guvernul preia controlul în localitățile care refuză reforma: 60 de primării vor fi amalgamate normativ

Reforma administrației publice locale a intrat într-o etapă decisivă, iar autoritățile susțin că procesul este deja susținut de majoritatea administrațiilor locale din Republica Moldova. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat vineri că după alegerile locale generale din 2027 nu va mai exista nicio primărie cu o populație mai

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari