Fraudele telefonice și online continuă să crească în Republica Moldova, iar metodele folosite de escroci devin tot mai diversificate. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul audierilor publice organizate de Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului. Audierile au vizat fenomenul fraudelor online și telefonice, dar și soluțiile de prevenire și protecție a cetățenilor.

Datele prezentate de șeful Poliției Naționale arată că, în primele cinci luni ale anului 2026, au fost înregistrate 1.767 de sesizări privind fraudele telefonice și online. Acestea reprezintă 19% din totalul sesizărilor la 112, care au ajuns la 9.326. Prejudiciul estimat pentru această perioadă este de 157,3 milioane de lei. Pentru comparație, în 2023 prejudiciul declarat de victime a fost de peste 40 de milioane de lei, în 2024 - peste 130 de milioane de lei, iar în 2025 - peste 272 de milioane de lei.

Cele mai frecvente fraude înregistrate în 2026 sunt cele în care escrocii se dau drept reprezentanți ai băncilor. Au fost raportate 515 astfel de cazuri, ceea ce reprezintă 29,15% din total. Urmează fraudele cu investiții fictive, inclusiv platforme de tip crypto, forex sau trading, cu 310 cazuri, adică 17,54%. Alte 230 de cazuri, sau 13,02%, vizează pretinse actualizări de contracte sau servicii de telefonie.

Poliția atrage atenția și asupra unei tipologii noi, în care escrocii se prezintă drept angajați ai unor instituții precum Serviciul de Informații și Securitate, Poliția, Serviciul Fiscal de Stat, Centrul Național Anticorupție sau Banca Națională a Moldovei ș.a. În primele cinci luni au fost înregistrate peste 170 de astfel de cazuri.

Viorel Cernăuțeanu a explicat că fenomenul a trecut de la scheme sociale și emoționale, cum era metoda „ruda implicată în accident”, la forme mai sofisticate, bazate pe identități false, aplicații bancare, credite rapide, linkuri frauduloase și platforme online. Potrivit șefului IGP, municipiul Chișinău rămâne principalul focar al acestor fraude, cu peste 50% din cazurile înregistrate. Cele mai expuse sunt persoanele de peste 66 de ani, dar sunt vizate și alte categorii, în funcție de metoda folosită.

În cazul fraudelor telefonice și online din 2026, 72% dintre victime sunt femei. Persoanele în etate sunt vizate mai ales prin apeluri de impersonare a instituțiilor, adulții de 26-55 de ani prin investiții false, credite rapide și acces la conturi bancare, iar tinerii de 18-25 de ani prin platforme digitale și criptomonede.

Șeful IGP a mai spus că, în primele cinci luni ale anului, au fost pornite 754 de cauze penale în urma sesizărilor privind fraudele telefonice și online. În cadrul acestor dosare au fost reținute 137 de persoane, dintre care 105 sunt din Republica Moldova, 27 din Ucraina, patru din România și una din Letonia.

Viorel Cernăuțeanu a menționat că Poliția cooperează cu Banca Națională, SIS, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, operatorii de telefonie, băncile comerciale, Serviciul 112 și alte instituții pentru prevenirea fraudelor. De asemenea, sunt desfășurate campanii de informare, inclusiv prin SMS-uri de avertizare, materiale video și audio, dar și întâlniri cu cetățenii. În perioada 27 mai - 3 iunie au fost organizate 2.676 de întruniri informative în toată țara, cu peste 100.000 de persoane informate. În perioada 9-10 iunie au avut loc alte 835 de activități de informare, la care au participat peste 18.000 de persoane.

Poliția anunță și o creștere a numărului de tentative raportate. Potrivit lui Cernăuțeanu, dacă anterior una din 11 tentative de fraudă se realiza, în prezent se ajunge la aproximativ o fraudă reușită din 101 tentative, ceea ce arată că oamenii raportează mai des și sunt mai bine informați.

Printre măsurile propuse se numără blocarea apelurilor cu numere falsificate, avertizarea automată a abonaților înaintea unor apeluri internaționale sau IP cu risc, verificări mai stricte la creditele online rapide, un mecanism separat de raportare a fraudelor telefonice și online, precum și comercializarea cartelelor PrePay doar în baza actului de identitate.