Autoritățile franceze pregătesc noi măsuri de securitate după un weekend plin de revolte, incendieri și jafuri în mai multe orașe ale țării. Premierul Sébastien Lecornu a anunțat că primarii vor putea introduce restricții parțiale de circulație în zonele considerate vulnerabile, pentru a proteja populația și întreprinderile. Între timp, peste 2.000 de companii au fost afectate direct de violențe, iar pagubele sunt estimate la sute de milioane de euro, potrivit informațiilor publicate de BBC.

Anunțurile au fost făcute luni, 19 octombrie, după o reuniune de criză a guvernului francez. Sébastien Lecornu a avertizat că autoritățile ar putea recurge inclusiv la instituirea stării de urgență, dacă violențele continuă.

„Nu vom fi dictați și conduși de spărgători, de hoți, de bătăuși”, a declarat premierul, citat de BBC.

Potrivit acestuia, primarii vor putea decide introducerea unor restricții parțiale de circulație acolo unde situația o impune. Măsurile urmăresc să prevină noi incidente și să protejeze locuitorii și agenții economici.

Totodată, aproximativ 200 de anchetatori au început să examineze imaginile surprinse în timpul violențelor, inclusiv înregistrările publicate pe internet, pentru a-i identifica pe cei implicați în jafuri și distrugeri.

Peste 2.000 de companii, afectate de violențe

Alain Di Crescenzo, șeful Camerei de Comerț și Industrie din Franța, a declarat pentru postul RTL că peste 2.000 de companii au fost afectate direct de violențele din weekend. Pagubele sunt estimate la sute de milioane de euro, mai relatează BBC.

Premierul a anunțat că guvernul va pregăti mecanisme de sprijin pentru afacerile afectate, inclusiv un fond destinat angajaților care nu își pot desfășura activitatea din cauza întreruperii activității întreprinderilor.

Lecornu a mai declarat că autoritățile discută cu reprezentanții companiilor de asigurări pentru a facilita accesul persoanelor și firmelor afectate la despăgubiri.

De asemenea, guvernul francez intenționează să elaboreze un cadru legal prin care persoanele responsabile de distrugerea proprietăților să poată fi obligate să achite costurile reparațiilor.

Peste 350 de arestări la Paris

Violențele au continuat și după protestele de sâmbătă. Potrivit BBC, duminică au fost efectuate peste 350 de arestări numai la Paris, iar cel puțin cinci magazine au fost jefuite.

Premierul Sébastien Lecornu a declarat că aproximativ 80% dintre persoanele arestate în legătură cu revoltele și jafurile din weekend se confruntă cu acuzații penale.

Între timp, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut că autoritățile nu au anticipat amploarea manifestațiilor. Acesta a declarat că estimările inițiale indicau aproximativ 200.000 de participanți, în timp ce numărul celor ieșiți în stradă sâmbătă ar fi depășit 550.000 la nivel național.

Nuñez și-a prezentat demisia duminică seara, asumându-și responsabilitatea pentru cele întâmplate, însă președintele Emmanuel Macron a respins-o și i-a cerut să rămână în funcție. Premierul a declarat luni că are încredere în ministrul de Interne.

Marsilia interzice temporar adunările publice

În unele orașe au fost deja adoptate măsuri restrictive. La Marsilia, prefectura a interzis temporar adunările publice și demonstrațiile pentru luni, între orele 12:00 și 20:00, ora locală.

Orașul a fost unul dintre cele mai afectate de violențele din weekend. Potrivit BBC, mai multe clădiri publice au fost vizate, iar un grup de persoane a pătruns pentru scurt timp în sediul primăriei.

Prefectul a declarat anterior că 107 polițiști au fost răniți în urma jafurilor și a confruntărilor, trei dintre ei fiind în stare foarte gravă.

Și la Paris, accesul în anumite zone ar putea fi restricționat, în funcție de evoluția situației. Totodată, luni, Muzeul Luvru și-a suspendat temporar activitatea după ce protestatarii au blocat accesul în instituție, potrivit BBC.

De la proteste studențești la violențe

Amintim că tulburările au început luna trecută, când elevii au protestat față de condițiile din școli. Ulterior, manifestațiile s-au extins și au inclus nemulțumiri mai largi, iar unele proteste au degenerat în confruntări cu poliția, incendieri și jafuri.

Premierul Sébastien Lecornu a acuzat grupări radicale de extremă stângă că încearcă să destabilizeze țara și să provoace haos înaintea alegerilor prezidențiale din 2027. Aceste acuzații reprezintă poziția șefului guvernului francez.

Pe de altă parte, deputata Olga Givernet, membră a partidului președintelui Emmanuel Macron, a declarat pentru BBC că protestele pașnice ale elevilor trebuie analizate separat de actele de violență. Ea a atras atenția asupra nemulțumirilor legate de condițiile din școli și a cerut autorităților să găsească soluții la revendicările tinerilor.

Primarii Parisului, Marsiliei și Lyonului au cerut, la rândul lor, o anchetă independentă privind modul în care poliția a gestionat revoltele. Aceștia susțin că unele zone au rămas neprotejate și solicită explicații despre întârzierea intervențiilor în timpul jafurilor.

Iar, într-un discurs televizat susținut în seara zilei de 18 octombrie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a promis sancțiuni pentru cei implicați în distrugeri.

Proteste violente în Franța. Președintele Emmanuel Macron cere pedepse dure pentru cei care au spart și au jefuit

Franța se confruntă cu un nou val de tensiuni sociale, după ce sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva scumpirilor, salariilor mici și problemelor din sistemul de educație. Manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, au degenerat în violențe în mai multe orașe, inclusiv Paris și

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md