Mai multe persoane au protestat luni, 8 iunie, în fața Primăriei Chișinău după demolarea „Apartamentului Deschis”, un spațiu cultural în aer liber amenajat în scuarul de pe strada București 68. Manifestanții susțin că pavilionul a fost demolat fără preaviz, în timp ce Primăria spune că zona este reabilitată integral.

Participanții la protest au venit cu pancarte și instrumente muzicale. Pe una dintre pancarte era scris mesajul „Apartamentul trebuie să rămână deschis”. Reprezentanții comunității culturale susțin că „Apartamentul Deschis” a fost demolat „peste noapte, ilegal și fără preaviz”, în contextul lucrărilor de reabilitare a scuarului. Aceștia cer reconstruirea spațiului, despre care spun că a fost folosit ani la rând pentru evenimente culturale, proiecții de film, expoziții, performance-uri, întâlniri comunitare și activități în aer liber.

Organizatorii protestului susțin că platforma figura în schița de reconstrucție a scuarului, avizată și coordonată cu instituțiile competente.

Ministerul Culturii a precizat că proiectul de reamenajare a scuarului de pe strada București 68/1 a fost examinat de Consiliul Național al Monumentelor Istorice pe 13 octombrie 2023. Potrivit ministerului, în forma prezentată și aprobată, proiectul prevedea păstrarea pavilionului și integrarea acestuia în scuarul reamenajat. Instituția susține că este important să se stabilească în ce condiții a fost demolat pavilionul și cine a dispus intervenția.

„Reamenajarea spațiilor publice este necesară, dar ea trebuie făcută respectând legislația în vigoare, cu grijă față de patrimoniu, față de memoria locului și față de comunitățile care au contribuit sau contribuie la viața culturală a Chișinăului”, a transmis Ministerul Culturii.

De cealaltă parte, primarul capitalei, Ion Ceban, a menționat că întreaga zonă de pe strada București 68 este reabilitată integral de Primăria Chișinău. Potrivit edilului, este vorba despre scuarul din fața Direcției Cultură, accesele către strada 31 August 1989 și strada pietonală la care se lucrează în prezent.

Ion Ceban a spus că spațiul urmează să devină unul cultural, dedicat evenimentelor pentru toate generațiile, având în vedere că în apropiere se află mai multe instituții culturale și educaționale.

„Acea zonă a fost lăsată în paragină ani de zile, iar acum se va transforma într-un loc viu”, a declarat primarul.

Totodată, Ion Ceban a menționat că a văzut „unele revolte” legate de construcția de pe strada București, afirmând că în acel loc se desfășurau evenimente LGBT. El a reamintit de decizia Consiliului Municipal Chișinău privind interzicerea „propagandei și marșurilor LGBT”.

Comunitatea culturală critică demolarea și susține că dispariția „Apartamentului Deschis” afectează unul dintre puținele spații alternative din Chișinău, folosite pentru artă, educație culturală și întâlniri publice. Potrivit reprezentanților Oberliht, odată cu demolarea ar fi dispărut și bunuri aflate în interior, inclusiv echipamente pentru proiecții, mobilier și instrumente de lucru.

Consiliera municipală din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, Anetta Dabija, fondatoarea și președinta Asociației „Salvați Chișinăul”, a anunțat că va depune un demers la Pretura sectorului Buiucani și la Primăria Chișinău. Aceasta solicită reinstalarea construcției așa cum era prevăzut în proiectul de reamenajare, dar și restituirea bunurilor care se aflau în interiorul pavilionului.

Anetta Dabija a menționat că Asociația Oberliht este una dintre cele mai vechi organizații culturale din Republica Moldova și că, de-a lungul anilor, a adus la Chișinău artiști, arhitecți, urbaniști și cercetători din mai multe țări europene. În opinia sa, existența unor astfel de spații este importantă pentru un oraș care își dorește să devină o capitală europeană.

„Orașul nostru, practic, a rămas fără spații pentru cultură alternativă și ăsta nu-i cel mai bun indicator dacă vrem să avem o capitală cu adevărat europeană”, a scris Anetta Dabija pe pagina sa de Facebook.

Potrivit Asociației Oberliht, „Apartamentul Deschis” a fost creat în perioada 2009-2010 și a funcționat ca o platformă publică pentru artiști independenți, inițiative culturale și comunități care nu aveau acces la spații instituționale. Pavilionul a fost proiectat de artistul Ștefan Rusu și reprezenta o replică funcțională a unui apartament din anii ’80.