O rezoluție care trebuia să corecteze o nedreptate veche de secole în modul în care este desenată lumea pe hărți a ajuns să provoace o dispută politică legată de Crimeea. Republica Moldova s-a numărat printre cele doar șase state care s-au abținut la votul din Adunarea Generală a ONU privind promovarea unei noi proiecții cartografice, după ce Ucraina a atras atenția asupra modului în care peninsula anexată ilegal de Rusia este reprezentată pe noua hartă.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău precizează că decizia nu a fost îndreptată împotriva scopului rezoluției. Dimpotrivă, autoritățile moldovene consideră legitime obiectivele documentului, însă au ales să se solidarizeze cu Ucraina, care și-a exprimat temerea că anumite reprezentări cartografice ar putea fi folosite în scopuri politice.

Controversa a apărut în jurul proiecției „Equal Earth”, pe care rezoluția adoptată vineri de Adunarea Generală a ONU încurajează statele și organizațiile internaționale să o utilizeze. Pe harta respectivă, Crimeea apare într-o culoare diferită atât de restul Ucrainei, cât și de Rusia.

Reprezentanții Ucrainei au criticat această modalitate de reprezentare, în condițiile în care Kievul și comunitatea internațională consideră Crimeea parte a teritoriului ucrainean, aflată sub ocupație rusă.

Deputata ucraineană Kira Rudik a publicat imaginea hărții și a reacționat dur, calificând situația drept „o rușine”.

Republica Moldova a explicat ulterior de ce nu a susținut documentul, deși este de acord cu ideea unei reprezentări geografice mai corecte a continentelor.

„Abținerea Republicii Moldova nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluției, pe care le considerăm legitime”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit diplomației de la Chișinău, poziția adoptată la ONU a ținut cont de „preocupările exprimate de Ucraina privind posibila instrumentalizare politică a unor reprezentări cartografice, inclusiv în raport cu teritoriile ucrainene temporar ocupate”.

MAE subliniază că votul trebuie privit prin prisma poziției Republicii Moldova față de războiul din țara vecină.

„Republica Moldova a ales să fie solidară cu Ucraina, în deplină concordanță cu poziția sa consecventă de susținere a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional”, se arată în reacția ministerului.

Rezoluția, intitulată „Correct the map”, a fost prezentată de Togo în numele Grupului African și urmărește schimbarea modului în care dimensiunile continentelor sunt redate pe hărțile lumii. Documentul promovează proiecția Equal Earth drept alternativă la celebra proiecție Mercator, folosită de secole și criticată pentru distorsionarea proporțiilor reale ale teritoriilor.

Harta realizată de cartograful Gerardus Mercator datează din 1569 și a fost concepută în primul rând pentru navigația maritimă. Ea s-a răspândit ulterior la nivel mondial și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale planetei.

Problema este că proiecția Mercator mărește artificial teritoriile aflate la latitudini ridicate și le face să pară mult mai mari în raport cu regiunile situate mai aproape de Ecuator.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este Groenlanda. Pe hărțile Mercator, aceasta poate părea apropiată ca dimensiune de Africa. În realitate, suprafața continentului african este de aproximativ 14 ori mai mare.

Statele africane susțin că o asemenea distorsiune nu este doar o problemă tehnică. Potrivit textului rezoluției, ea contribuie la diminuarea vizuală a Africii, Americii Latine și Asiei de Sud și poate perpetua o percepție dezechilibrată asupra lumii.

Equal Earth încearcă să elimine tocmai această problemă, păstrând proporțiile suprafețelor terestre mult mai aproape de realitate. Astfel, Africa ocupă pe hartă spațiul corespunzător dimensiunii sale reale, iar teritoriile din nord, inclusiv Groenlanda, Statele Unite, Canada sau Rusia, nu mai apar disproporționat de mari.

Rezoluția a beneficiat de un sprijin covârșitor în Adunarea Generală a ONU. 164 de state au votat pentru, în timp ce Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Serbia și Ucraina s-au abținut.

Statele Unite au fost singura țară care a votat împotriva rezoluției.

În cazul Republicii Moldova și al altor state care susțin integritatea teritorială a Ucrainei, discuția nu s-a concentrat însă asupra dimensiunii Africii sau asupra necesității modernizării hărților, ci asupra unui detaliu cu implicații geopolitice: felul în care este delimitată Crimeea.

Peninsula a fost ocupată și anexată de Rusia în 2014, în urma unei acțiuni nerecunoscute de ONU și de cea mai mare parte a comunității internaționale. Din punctul de vedere al dreptului internațional și al autorităților de la Kiev, Crimeea rămâne teritoriu al Ucrainei.