Agricultorii din Republica Moldova ar putea avea de îndeplinit criterii mai stricte pentru a beneficia de subvenții din partea statului. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, spune că noua politică de finanțare trebuie să fie orientată spre rezultate și proiecte, nu doar spre faptul că un agricultor cultivă de mai mulți ani aceeași cultură.

„Subvențiile care au fost atribuite doar pentru motiv că tu ai crescut o cultură ani la rând, în detrimentul faptului că știi că nu trebuie să crești acolo și ai obținut subvenții din partea statului, nu este un model adecvat. Trebuie să o faci în bază de proiecte care sunt depuse. Începând cu 2026, venim cu o abordare complet diferită. Viziunea este, în primul rând, a agricultorului cu anumiți indicatori de impact. Dacă aceștia nu sunt atinși, atunci tu nu obții finanțare din partea statului”, a precizat ofiacialul la „Obiectiv comun” de la TVR Moldova.

Ministrul susține că această schimbare este necesară și în perspectiva integrării europene. Agricultorii trebuie pregătiți din timp pentru regulile și mecanismele de finanțare ale Uniunii Europene, care sunt mai stricte, dar oferă și acces la fonduri mai consistente.

„Din momentul aderării vom avea fonduri structurale, care sunt enorme pentru domeniul agricol, dar regulile sunt mai rigide. Mai bine acum pregătim agricultorii noștri pentru convergență cu regulile europene decât să o facem mai târziu și să fie afectați”, a adăugat ministrul.

O altă problemă identificată de noul ministru este lipsa unei abordări sistemice în ceea ce privește irigarea și gestionarea apei. Potrivit lui Eugeniu Osmochescu, aproximativ jumătate dintre sistemele de irigare existente în țară nu sunt funcționale. În condițiile secetei hidrologice și ale scăderii debitelor râurilor, autoritățile analizează soluții pentru captarea și păstrarea apei.

„Am făcut o radiografiere a sistemelor de irigare pe care le avem noi. Din păcate, jumătate dintre ele nu sunt funcționale. Cele care există sunt, dar noi nu avem o abordare sistemică. Trebuie să avem o abordare sistemică, inclusiv prin captarea apei în perioada cu ploi și prin crearea unor bazine la nivel regional, prin consolidarea eforturilor între antreprenori”, a continuat Eugeniu Osmochescu.

Schimbările climatice pun presiune și asupra agricultorilor prin fenomene precum grindina. Ministrul Agriculturii spune că statul trebuie să diversifice metodele de intervenție și nu exclude revenirea la utilizarea rachetelor antigrindină, în paralel cu tehnologii precum dronele

„Grindina este una dintre problemele climatice care persistă. Noi, de exemplu, nu avem rachete în dotare pentru a combate grindina. Putem face cu drone, dar nu putem lansa drone pentru că le pierdem acolo unde sunt furtuni cu grindină. În cazul acesta trebuie să diversificăm posibilitatea de a interveni noi, ca stat, și să dirijăm inclusiv mobilitatea punctelor de lansare a rachetelor, dar și dronele”, a spus el.

Rachetele antigrindină sunt însă costisitoare. Ministrul spune că, în ultima perioadă, Republica Moldova a cumpărat astfel de rachete din Bulgaria, la un preț de peste 300 de euro pentru una.

În același timp, a menționat el, autoritățile trebuie să țină cont și de toate noutățile pe care ni le oferă inteligența artificială.