„O lege castrată total”. Scandal în Parlament după modificarea licențierii importurilor. Autorul s-a abținut de la vot

Legea privind licențierea importurilor de cereale și oleaginoase a fost votată de Parlament, însă forma finală a documentului a provocat un conflict între opoziție și guvernare și, mai mult, l-a determinat chiar pe autorul inițiativei să nu o mai susțină. Deputatul Partidului Nostru Serghei Ivanov afirmă că proiectul a fost modificat conceptual înainte de adoptare și că principalele mecanisme prin care urma să fie protejată piața agricolă au fost eliminate. Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco, merge mai departe și acuză reprezentanții PAS că ar fi intervenit asupra legii în interesul companiilor mari. De cealaltă parte, deputatul PAS Radu Marian respinge acuzațiile și susține că o restricționare prea dură a importurilor ar putea proteja exportatorii de materie primă, dar ar lovi în zootehnie și în companiile care procesează cerealele în Republica Moldova.

În centrul disputei se află perioada pentru care va funcționa mecanismul de licențiere. Serghei Ivanov spune că proiectul elaborat de el prevedea inițial aplicarea acestuia până la 31 decembrie 2027. Argumentul deputatului este că agricultorii au nevoie de predictibilitate pe durata unui ciclu agricol, iar o măsură valabilă pentru o perioadă scurtă nu ar putea oferi protecția pentru care a fost concepută.

În forma votată însă, termenul a fost limitat până la 31 octombrie 2026. Mai mult, potrivit lui Ivanov, a dispărut și mecanismul care ar fi permis Guvernului să prelungească ulterior perioada de licențiere dacă situația de pe piață ar fi impus acest lucru.

Deputatul susține că a aflat despre amploarea modificărilor în cadrul examinării documentului în comisia parlamentară, care a avut loc ieri.

„Ieri, în cadrul Comisiei, am avut surpriza că legea a fost modificată total. Termenul inițial era 31 decembrie 2027, ceea ce înseamnă un ciclu agricol”, a declarat Serghei Ivanov.

Potrivit autorului, posibilitatea de prelungire nu presupunea menținerea automată a restricțiilor. Decizia urma să aparțină Guvernului și să fie luată în funcție de realitățile economice din acel moment.

„Dacă consideră că această normă este una funcțională din punct de vedere economic, Guvernul poate să o prelungească. Dacă consideră că norma nu este funcțională, nu o prelungește”, a explicat Ivanov.

În opinia parlamentarului, tocmai această flexibilitate era necesară pentru ca autoritățile să poată reacționa în cazul în care agricultorii s-ar confrunta din nou cu presiuni generate de importuri. Eliminarea posibilității de prelungire înseamnă, potrivit lui, că mecanismul va înceta odată cu expirarea termenului prevăzut în lege, indiferent de situația care va exista atunci pe piață.

Ivanov contestă și modificările privind comisia care urmează să examineze solicitările de import. Deputatul spune că în formula pe care a propus-o urmau să fie reprezentate diferite categorii din sectorul agricol - producători, procesatori, crescători de animale și exportatori. În opinia sa, participarea acestora ar fi permis ca deciziile să nu fie luate exclusiv la nivel administrativ, fără vocea celor care cunosc direct situația din piață.

„Este foarte importantă prezența lor pentru ca să fie reprezentativitate a întregului sector agricol”, a declarat Ivanov.

Toate aceste modificări l-au determinat pe deputatul Partidului Nostru să nu mai susțină la vot proiectul pe care chiar el îl inițiase. Ivanov a folosit termeni extrem de duri pentru a descrie rezultatul modificărilor operate asupra documentului.

„Mi s-a schimbat integral, conceptual, toată legea. S-a creat o lege care va fi valabilă doar o lună de zile. Îmi pare foarte rău că de la o idee și de la o doleanță a agricultorilor s-a ajuns la o lege castrată total, care nici nu s-a născut, dar deja din start s-a omorât. Și s-a omorât în a doua lectură”, a declarat Serghei Ivanov.

Astfel, deși inițiativa îi aparține, Ivanov nu și-a dat votul pentru forma finală, refuzând să participe la procesul de aprobare a documentului. Pentru el, problema nu este existența licențierii în sine, ci faptul că perioada de aplicare și mecanismele prevăzute inițial au fost reduse într-o asemenea măsură încât, susține deputatul, legea nu mai răspunde solicitărilor de la care a pornit.

Criticile față de forma votată au venit și din partea deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco. Acesta nu vede modificările doar ca pe o diferență de abordare economică, ci acuză direct guvernarea că ar apăra interesele unor companii mari.

„Guvernarea PAS, în frunte cu Radu Marian și Dorian Istratie, a demonstrat încă o dată că a modificat totalmente legea și lobează interesele companiilor mari. Nu o să le dau nume, uitați-vă cine sunt în top, cei mai mari exportatori”, a declarat Sergiu Stefanco.

Deputatul susține că mecanismul de licențiere utilizat anterior și-a demonstrat utilitatea și că acesta nu trebuie prezentat drept o interdicție absolută asupra importurilor. Miza, în viziunea sa, este controlul cantităților de materie primă care intră în Republica Moldova într-o perioadă în care agricultorii locali încearcă să-și vândă propria recoltă.

Stefanco atrage atenția că discuția privește în primul rând importurile de materie primă agricolă - grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță sau alte produse vizate de mecanism - și nu presupune blocarea produselor procesate. Deputatul consideră că fără un asemenea filtru cantități importante de cereale mai ieftine pot ajunge pe piața internă și pot pune presiune pe prețurile oferite fermierilor moldoveni.

O altă acuzație lansată de Stefanco vizează proveniența unor cantități de cereale care ar fi fost ulterior exportate din Republica Moldova. Parlamentarul susține că datele privind producția și exporturile de grâu ar ridica semne de întrebare și afirmă că marfă provenită din Ucraina ar fi putut ajunge în Republica Moldova pentru a fi ulterior exportată spre România.

„Ceea ce s-a exportat mai mult a dat dovadă că producția ucrainească a venit pe teritoriul Republicii Moldova, i s-a pus emblema ars Moldova și a fost exportată în România”, a afirmat Sergiu Stefanco.

Stefanco avertizează însă că, dacă partenerii europeni ar ajunge la concluzia că mărfuri din Ucraina sunt reexportate ca produse moldovenești, efectele ar putea fi resimțite de întregul sector și de companiile autohtone care exportă legal.

De cealaltă parte a disputei, deputatul PAS Radu Marian spune că argumentele privind protejarea agricultorilor prezintă doar o parte a problemei. Cerealele produse sau importate în Republica Moldova nu merg exclusiv la export. Ele sunt folosite și de fermele zootehnice, producătorii de furaje și întreprinderile de procesare, iar pentru aceste companii un preț mai mic al materiei prime poate fi esențial pentru competitivitate.

Marian recunoaște că licențierea poate oferi un avantaj anumitor categorii de producători și exportatori, dar subliniază că, prin natura sa, aceasta rămâne o măsură restrictivă.

„În principiu, este o măsură restrictivă, care afectează zootehnia, multe companii care au nevoie de materie primă și creează valoare adăugată. Înțeleg că este o măsură care ajută diferiți exportatori. În același timp, noi trebuie să fim foarte atenți cu măsurile care afectează restul ramurilor economice și, în special, pe cei care procesează, care creează locuri de muncă acasă și aduc valoare adăugată”, a declarat Radu Marian.

Aici se află, de fapt, una dintre principalele contradicții ale întregii dispute. Pentru agricultorul care are grâu sau porumb de vândut, limitarea importurilor poate reduce concurența din exterior și poate susține prețul pe piața internă. Pentru o fermă care cumpără cereale pentru hrana animalelor sau pentru o întreprindere care le folosește în procesare, același preț mai mare înseamnă costuri suplimentare.

Marian spune că legislația nu trebuie construită astfel încât să protejeze puternic prima categorie în detrimentul celei de-a doua.

„Nu putem să avantajăm în mod flagrant materia primă care se exportă în detrimentul celor care, de exemplu, sunt în zootehnie sau al celorlalte ramuri care au nevoie de materie primă ieftină”, a declarat deputatul PAS.

În replică la acuzațiile că modificările ar fi fost făcute în interesul marilor companii, Marian a ridicat o altă problemă - interesele economice pe care le-ar putea avea chiar politicienii care promovează anumite restricții pe piața cerealelor.

Potrivit lui, dacă un parlamentar deține o afacere în domeniul cerealelor sau al oleaginoaselor și promovează o lege care influențează direct condițiile de concurență și prețurile din acel sector, publicul trebuie să cunoască acest lucru.

„În momentul în care ai afacere cu materie primă, grâu sau floarea-soarelui, și vii cu un proiect de lege care avantajează direct propria companie și creează blocaje pentru concurenții tăi, lucrurile acestea trebuie spuse. Trebuie să spui publicului că, prin proiectul tău de lege, îți avantajezi propria companie”, a declarat Radu Marian.

Prin urmare, acuzațiile de lobby au ajuns să fie lansate din ambele direcții. Sergiu Stefanco susține că modificările operate de majoritate ar favoriza marile companii și exportatorii, în timp ce Radu Marian pune sub semnul întrebării interesele economice ale celor care promovează restricții mai severe asupra importurilor.

În cele din urmă, Parlamentul a votat licențierea importurilor, însă mecanismul va funcționa până la 31 octombrie 2026, nu până la 31 decembrie 2027, așa cum prevedea inițiativa lui Serghei Ivanov. Totodată, posibilitatea prelungirii regimului, asupra căreia autorul proiectului a insistat, nu a fost păstrată.

Mecanismul de licențiere nu este unul nou pentru Republica Moldova. Acesta a fost introdus în octombrie 2023 pentru importurile de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui și a fost ulterior prelungit în mai multe rânduri. Ultima extindere a menținut licențierea până la 30 iunie 2025. Potrivit Guvernului, scopul mecanismului a fost prevenirea unui surplus de importuri la prețuri mai mici și protejarea producătorilor locali.