Cocostârci care se plimbă prin piețe, așteaptă în apropierea gărilor sau apar în curțile școlilor sunt observați aproape în fiecare toamnă în R. Moldova. De cele mai multe ori, păsările nu sunt rănite și nici „rătăcite”. Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) explică de ce unele exemplare ajung să caute apropierea oamenilor și când este, de fapt, nevoie să intervenim.

În ultimii ani, astfel de situații au fost semnalate în mai multe localități din țară. În această toamnă, doi cocostârci au fost observați în zona autogării din Fălești. Cazuri similare au existat anterior la Chișinău, Bălți, Comrat, Iargara, Tiraspol și Rîbnița. Păsările au fost văzute pe străzi aglomerate, în piețe, la autogări, în curtea unei școli și chiar în apropierea unei biserici.

Specialiștii SPPN atrag atenția că simpla prezență a unui cocostârc într-un asemenea loc nu înseamnă că pasărea are nevoie de ajutor. Una dintre explicații este că păsările ar fi putut fi crescute sau hrănite de oameni încă de când erau pui. În asemenea situații poate apărea fenomenul numit „imprinting”.

Pe scurt, în primele etape ale vieții, puiul ajunge să asocieze omul cu hrana și protecția. Odată eliberată, pasărea poate continua să caute apropierea oamenilor, în loc să îi evite așa cum ar face în mod natural un animal sălbatic. Acesta este și motivul pentru care unii cocostârci ajung în piețe, gări, gospodării sau alte locuri aglomerate, ei au învățat că acolo pot găsi mai ușor hrană. Hrănirea lor poate însă accentua problema.

„Dacă un cocostârc deja obișnuit cu oamenii primește hrană de la fiecare persoană pe care o întâlnește, comportamentul este consolidat: omul înseamnă hrană, iar locurile cu oameni devin locuri atractive pentru pasăre”, explică SPPN.

Specialiștii recomandă ca o pasăre activă, care merge normal, poate zbura și nu prezintă răni vizibile să nu fie capturată sau luată acasă. Nici hrănirea acesteia nu este recomandată doar pentru că se află într-un loc neobișnuit. Cocostârcii sunt capabili să profite de sursele de hrană pe care le găsesc, astfel că prezența unei păsări lângă o piață sau o gară nu înseamnă neapărat că aceasta s-a rătăcit ori că nu se poate descurca singură.

Intervenția este necesară atunci când există semne clare că pasărea este rănită sau bolnavă, de exemplu nu poate zbura, are o aripă lăsată, șchiopătează, prezintă răni, este apatică sau se află într-un pericol imediat.

SPPN mai atrage atenția asupra unui alt risc al creșterii puilor de cocostârc de către oameni. Păsările tinere își fac prima migrație alături de adulți și învață inclusiv din comportamentul acestora. Un pui crescut izolat de alte păsări poate fi privat de această experiență importantă.

Amintim că recent, cinci păsări protejate au fost găsite împușcate la un lac din raionul Rîșcani. Printre ele se afla Lembe, un cocostârc negru de aproximativ trei luni și jumătate, monitorizat prin GPS, care se afla la prima sa migrație spre Africa. Pasărea traversase Letonia, Lituania, Belarus și Ucraina înainte ca semnalul transmițătorului să se oprească în apropierea satului Pîrjota. Ulterior, cocostârcul și patru exemplare de lopătar, toate păsări protejate, au fost găsite moarte.

Poliția a deschis o anchetă. Trei arme au fost ridicate de la persoanele bănuite. Expertizele au confirmat prezența alicelor în corpurile păsărilor.

Păsările protejate, vulnerabile în sezonul de vânătoare. Specialiștii cer reguli mai stricte și vânători mai bine pregătiți

Incidentul din raionul Rîșcani, unde cinci păsări protejate au fost împușcate într-o singură zi, scoate la iveală vulnerabilități privind modul în care sunt protejate speciile rare în timpul sezonului de vânătoare, a declarat ornitologul Vitalie Ajder, președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, la emisiunea „Zi de Zi” de

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Incidentul a readus în discuție și protecția speciilor rare în timpul sezonului de vânătoare. Ornitologii au cerut reguli mai stricte și o pregătire mai bună a vânătorilor pentru identificarea păsărilor protejate.