Calea Ferată din Moldova intră într-o nouă etapă de reorganizare, după o perioadă marcată de probleme financiare, restanțe salariale și reducerea volumelor de transport. Guvernul a aprobat proiectul de lege care permite separarea infrastructurii feroviare de transportul de mărfuri și pasageri. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, afirmă că infrastructura va rămâne în proprietatea statului, iar reorganizarea nu prevede concedieri. În același timp, autoritățile vor să aducă pe calea ferată o parte mai mare din mărfurile transportate acum pe șosele, în special cereale, produse petroliere și materiale de construcție.

În urma reorganizării, actualele activități ale Î.S. „Calea Ferată din Moldova” vor fi separate. Transportul de călători și mărfuri va fi preluat de S.A. „CFM Pasageri și Marfă”, în timp ce infrastructura feroviară va fi administrată de S.A. „CFM-Infra”, societate care va rămâne integral în proprietatea statului.

Vladimir Bolea a explicat că separarea este necesară deoarece infrastructura și transportul reprezintă două activități cu mecanisme diferite de funcționare. În cazul infrastructurii, statul trebuie să asigure investițiile necesare pentru întreținerea și modernizarea rețelei, în timp ce transportul de mărfuri și călători reprezintă componenta comercială.

„Pe de o parte, avem infrastructura, care este monopol de stat, care este a statului, care nu poate fi pasibilă privatizării și în care statul trebuie să investească. Pe de altă parte, avem transportul de mărfuri și transportul de pasageri. Sunt două componente diferite și trebuie să fie administrate separat”, a declarat Vladimir Bolea.

Pentru infrastructura feroviară, în bugetul de stat pentru 2026 au fost prevăzute 300 de milioane de lei. Potrivit ministrului, banii vor fi utilizați pentru lucrări la rețeaua feroviară, inclusiv pentru procurarea traverselor și pietrișului și pentru repararea sectoarelor care necesită intervenții.

Reorganizarea nu ar urma să lase oameni fără locuri de muncă. Bolea a precizat că angajații vor fi repartizați între cele două societăți în funcție de activitatea pe care o desfășoară. Cei care lucrează în transportul de mărfuri și călători vor trece la compania de transport, iar personalul responsabil de întreținerea și exploatarea infrastructurii va activa în cadrul noii companii de infrastructură.

Întrebat dacă procesul presupune disponibilizări, ministrul a răspuns că „nu există o astfel de opțiune”.

Bolea a precizat și că actuala etapă nu presupune liberalizarea pieței feroviare.

„La etapa actuală noi nu vorbim despre liberalizare. Noi trebuie să consolidăm Calea Ferată din Moldova, trebuie să dezvoltăm întreprinderea și să creștem volumele de mărfuri transportate”, a declarat ministrul.

O parte importantă a planului de redresare a întreprinderii este legată tocmai de creșterea transportului de marfă. Bolea a invocat rezultatele înregistrate după reluarea circulației pe legătura feroviară cu România prin Prut 2 - Fălciu.

Potrivit datelor prezentate de ministru, numai în lunile iulie și august, transporturile efectuate pe această rută au adus CFM venituri suplimentare de 20,37 milioane de lei. Pe aici au fost transportate bitum, produse petroliere, motorină și pietriș.

Venituri au fost obținute și pe alte segmente. Potrivit lui Bolea, stația Cahul a generat aproximativ 2,7 milioane de lei din transportarea pietrișului destinat construcției drumurilor, iar tronsonul Prut 1 a adus aproximativ 1,7 milioane de lei în două săptămâni de activitate.

Ministrul a prezentat și date privind evoluția generală a veniturilor din transport. Într-un interval de cinci luni, acestea ar fi crescut de la aproximativ 30 de milioane la 64 de milioane de lei.

În prezent, CFM are aproximativ 3.200 de angajați. Potrivit lui Vladimir Bolea, începând cu 1 mai 2026, întreprinderea nu mai acumulează restanțe curente la plata salariilor.

O sursă importantă de marfă pentru calea ferată ar putea deveni agricultura. Ministrul susține că o parte mult mai mare din cerealele exportate de Republica Moldova ar trebui transportată cu trenul, iar ulterior preluată de transportul naval.

„Cantitatea de cereale care este exportată din Republica Moldova, eu cred că în marea ei majoritate trebuie să treacă pe segmentul de cale ferată, după care trebuie să treacă pe segmentul naval. Avem această capacitate și trebuie să o folosim. Dacă vorbim despre volume mari de cereale, trebuie să avem și infrastructura care poate transporta aceste volume”, a declarat Bolea.

Potrivit ministrului, dacă producția principalelor categorii de cereale ajunge la aproximativ cinci milioane de tone, infrastructura feroviară și cea portuară trebuie să aibă capacitatea necesară pentru transportarea volumelor destinate exportului.

Pe lângă cereale, Bolea a enumerat îngrășămintele, pietrișul pentru construcția drumurilor, motorina și bitumul printre mărfurile care pot fi transportate în volume mai mari pe calea ferată.

Situația este însă diferită în cazul transportului de călători. Ministrul a declarat că acest segment stagnează. Pentru dezvoltarea lui, Ministerul Infrastructurii examinează crearea unor noduri multimodale, în care transportul feroviar să fie conectat cu cel rutier.

Un asemenea proiect este prevăzut la Ungheni, unde ar urma să fie amenajat un hub care să combine transportul cu autobuzul și cel cu trenul. Ulterior, acesta ar urma să fie conectat și la infrastructura feroviară cu ecartament european.

Pentru finalizarea reorganizării CFM este necesară adoptarea unei legi speciale. Proiectul aprobat de Guvern reglementează evaluarea și transmiterea patrimoniului, transferul drepturilor și obligațiilor, relațiile cu creditorii și obligațiile fiscale ale societăților rezultate în urma reorganizării.

Autoritățile și-au propus ca procesul să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026. Infrastructura feroviară va rămâne în proprietatea statului și va fi administrată de S.A. „CFM-Infra”, iar transportul de mărfuri și pasageri va reveni S.A. „CFM Pasageri și Marfă”.