Casa Presei, fără presă? Redacțiile și alți chiriași trebuie să plece. Buzu: „Cancelaria nu a încălcat nicio prevedere”
Casa Presei din Chișinău, aflată în gestiunea Guvernului, urmează să intre în reparații capitale. Redacțiile și alți chiriași au fost anunțați că trebuie să elibereze spațiile până pe 30 iunie, deși contractele urmau să expire la sfârșitul anului 2026. Secretarul general al Guvernului, care conduce Cancelaria de Stat, susține că autoritatea publică centrală nu a încălcat nicio prevedere legală și lucrează ca să ofere „alternative” pentru nouă instituții mediatice vizate de relocare. Potrivit oficialului, cu ceilalți beneficiari au loc discuții „în contextul clauzelor contractuale”.
Prima care a vorbit public despre evacuarea chiriașilor din Casa Presei a fost profesoara Maria Talpă, care deține o școală privată de matematică a cărei activitate se desfășoară în incinta clădirii. Pe 11 mai, antreprenoarea a publicat un mesaj video în care anunța că scrisoarea care invoca dispoziția Cancelariei de Stat a venit la doar patru luni după ce a renovat un birou compartimentat în trei spații. Lucrările au costat 8.000 de euro, dintre care 2.500 proveneau dintr-un grant european oferit de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).
„Mai mult decât atât, acum o lună am închiriat un alt spațiu exact în această clădire. Am fost la licitație, am plătit licitația, a durat ceva timp, am închiriat spațiul, a trebuit să aduc mobilă, spațiul nu a fost efectiv folosit - ca peste o lună să primesc scrisoare că trebuie să evacuez spațiul. Care a fost ideea să mai ofere spații spre chirie dacă peste o lună s-a luat această decizie? Sunt absolut sigură că decizia de a băga o clădire în reparație capitală nu se ia de pe o zi pe alta, pentru că în spate este un buget imens pentru a repara trei etaje. (...) Este o durere și o dezamăgire foarte mare”, a adăugat Maria Talpă.
Apel public din partea Asociației Presei Independente
La o zi distanță, pe 12 mai, Asociația Presei Independente (API) a publicat o declarație semnată de mai multe organizații de media din R. Moldova, prin care se solicită intervenția urgentă a Guvernului R. Moldova, a Cancelariei de Stat și a Ministerului Culturii, solicitând inclusiv instituirea unui „moratoriu asupra evacuării redacțiilor până la identificarea unor spații alternative adecvate”.
„La 6 mai 2026, redacțiile media și alte entități economice care își desfășoară activitatea în incinta Casei Presei au fost informate, prin scrisori semnate de Igor Mînăscurtă, directorul Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, despre „încetarea relațiilor contractuale existente”. Invocând dispoziția Cancelariei de Stat nr. 17-95-4844 din 29.04.2026 privind demararea lucrărilor de reparație capitală a imobilului, redacțiile sunt somate să elibereze integral spațiile ocupate până la 30 iunie 2026, deși contractele de locațiune au fost încheiate pentru întreg anul 2026.
În pofida impactului major pe care această decizie îl are asupra activității editoriale, Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului nu a propus redacțiilor nicio soluție alternativă adaptată posibilităților lor financiare pentru perioada desfășurării lucrărilor de reparație capitală și nici nu oferă garanții clare de revenire a acestora în sediile ocupate anterior după finalizarea reparațiilor. Considerăm această abordare absolut inadmisibilă, întrucât ignoră complet specificul activității jurnalistice și dificultățile economice cu care se confruntă instituțiile mass-media”, se menționează în apelul publicat de API.
Secretarul general al Guvernului: „Instituțiile subordonate Guvernului au nevoie de spații”
Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, a explicat că edificiul care găzduiește Casa Presei nu a fost reparat de peste 20 de ani, iar „instituțiile subordonate Guvernului au nevoie de spații ca să fie aproape de sediul central al Guvernului”.
„Avem relații contractuale cu toate acele persoane juridice, care ne permit să negociem, le oferim alternative, timp rezonabil. Este vorba de nouă instituții: „Florile Dalbe” (revistă - n. red), „Alunelul” (revistă - n. red), revista „NOI”, „PRO săptămâna” (revistă - n. red), Logistic media (fundația care editează ziarul „Moldova Suverană” - n. red), „Gazeta Satelor” (ziar - n. red), „Tainele Sănătății” (ziar - n. red), „Dreptul Muncii” (revistă - n. red) și „Făclia” (ziar - n. red). Pentru aceste instituții prioritar, colegii de la Cancelarie lucrează ca să ofere alternative, timp suficient ca relocarea să nu le perturbe activitatea. Cu ceilalți beneficiari discutăm în contextul clauzelor contractuale. Cancelaria nu a încălcat nicio prevedere a contractului, respectăm cadrul legal”, a declarat Buzu după ședința Executivului din 13 mai.
Mai mult, secretarul Guvernului a menționat că, după finalizarea lucrărilor de reparație, spațiile din Casa Presei vor fi repartizate prioritar ministerelor, agențiilor și altor instituții ale statului. Întrebat ce agenții vor deveni locatari ai clădirii, Buzu a precizat că acest lucru urmează să fie clarificat, invocând existența mai multor solicitări.
Una dintre locațiile propuse ca alternativă - la circa 130 de kilometri de Chișinău
După cum notează Europa Liberă Moldova, instituțiile media din Casa Presei achită, conform prevederilor bugetare, tarife mai mici decât restul locatarilor. De exemplu, chiria pentru „Florile Dalbe” este de până la 16.000 de lei pe an, iar ziarul „Săptămâna” plătește pentru fiecare din cele două birouri în jur de 2.000 de lei pe lună, plus utilitățile.
Potrivit sursei citate, Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului le-a propus chiriașilor o listă de locații unde ar putea să se mute. Unele dintre acestea necesită reparații, în timp ce altele sunt situate departe de centrul Chișinăului, în suburbiile capitalei sau chiar în municipiul Bălți.
Revistele „Florile Dalbe”, „Alunelul” și „Noi” au semnat un demers către Ministerul Culturii – fondatorul celor trei publicații, în care îi cer sprijinul. Redactorul-șef al săptămânalului „Florile Dalbe”, Ion Anton, a declarat acest lucru pentru Europa Liberă Moldova, precizând că încă nu a venit vreun răspuns.
Ion Anton susține că reparația capitală este un pretext sub care se urmărește eliminarea anumitor locatari și că în spațiile eliberate ar urma să se mute Cancelaria de Stat.
„Au angajat nu demult 56 de oameni, care să ne ducă cu pași rapizi în Uniunea Europeană și, probabil, nu au unde-i caza, așa că le-ar conveni Casa Presei, care se află practic peste drum de Guvern”, a spus redactorul-șef, făcând referire la „sursele sale avizate”.
„Rămânem pe drumuri, nu avem unde pleca”
„E ca și cum m-aș alunga eu pe mine din mine. (...) Rămânem pe drumuri, nu avem unde pleca”, a menționat pentru Europa Liberă redactorul-șef al hebdomadarului „Săptămâna”, Constantin Olteanu.
Potrivit jurnalistului, anterior, redacția s-a aflat la etajul patru, dar a acceptat să se urce un etaj pentru că la patru a intrat o agenție guvernamentală.
O scrisoare privind necesitatea de a elibera birourile din Casa Presei a primit și agenția informațională de stat „Moldpres”.
Igor Mînăscurtă nu a răspuns la apelurile jurnaliștilor de la Europa Liberă.
Despre Casa Presei
Casa Presei din Chişinău a fost construită în perioada 1964-1967. Aici și-au desfășurat activitatea Uniunea Jurnaliștilor, numeroase agenții de presă, precum și ziare și reviste din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), tipărite la Editura „Universul”, aflată în preajmă, acum în declin. După declararea independenței, o parte din publicații au dat faliment, în timp ce altele și-au mutat redacțiile. Din 2018, clădirea se află în gestiunea Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului.
Europa Liberă scrie că acum doar câteva mici publicații mai închiriază spații în Casa Presei, celelalte oficii fiind ocupate de entități din afara presei.
În ultimii ani, Casa Presei a fost vizată de mai multe investigații jurnalistice privind privatizarea unor spații în condiții netransparente. O anchetă publicată de RISE Moldova în 2019 arăta că aproape 2.000 de metri pătrați au fost închiriați și ulterior privatizați la prețuri sub valoarea pieței. O parte dintre active au revenit ulterior în proprietatea statului.