Autoritățile anunță reformă amplă: creșteri de până la 30% pentru 170.000 de angajați

Autoritățile au prezentat un pachet amplu de reforme care vizează sistemul de salarizare în sectorul bugetar, regimul concediilor de odihnă și pensiile pentru funcționarii cu statut special. Măsurile au fost anunțate în cadrul unei conferințe de presă de către ministrul finanțelor Adrian Gavreliță și ministra muncii și protecției sociale Natalia Plugaru, care au descris reformele drept unele dintre cele mai importante intervenții structurale din ultimii ani în administrația publică.

Executivul susține că reforma salarizării urmărește „mai multă echitate și transparență” într-un sistem considerat tot mai fragmentat și dificil de gestionat. Potrivit ministrului finanțelor, actualul mecanism a generat în timp diferențe nejustificate între funcții similare, în unele cazuri chiar între angajați cu responsabilități comparabile.

„Avem un sistem complex, cu multe excepții, iar acest lucru a dus la dezechilibre. Reforma vine să corecteze aceste situații și să creeze un cadru mai predictibil”, a declarat oficialul.

Autoritățile estimează că aproximativ 170.000 de angajați din sectorul bugetar vor beneficia de majorări salariale, în special în educație, administrația publică locală, sănătate și ordine publică.

“Creșterile anunțate ar urma să varieze între 10% și 30%, în funcție de nivelul actual de salarizare și de istoricul ajustărilor din fiecare domeniu“, spune oficialul.

Guvernul afirmă că niciun salariu nu va scădea în urma reformei, iar eventualele diferențe vor fi compensate prin mecanisme de protecție.

Un element central al reformei îl reprezintă introducerea unor criterii mai stricte de performanță în sectorul public. Potrivit ministrului finanțelor, sistemul actual permite acordarea aproape universală a sporurilor, ceea ce diluează ideea de performanță reală. Noua lege ar urma să limiteze aceste beneficii, astfel încât mai puțin de jumătate dintre angajați să poată primi sporuri, iar doar un maximum de 15% să fie eligibili pentru calificative maxime.

„Trebuie să ajungem la un sistem în care performanța reală este recompensată, nu uniformizată”, a explicat acesta.

Pe lângă salarizare, reforma include și modificări importante privind concediile de odihnă în sectorul public. Ministra muncii Natalia Plugaru a explicat că se propune trecerea de la exprimarea concediilor în zile calendaristice la zile lucrătoare, pentru a elimina diferențele create de modul de fragmentare a concediului și de includerea weekendurilor.

„Este vorba despre claritate și echitate. În prezent, două persoane cu același număr de zile calendaristice pot ajunge să beneficieze efectiv de perioade diferite de odihnă”, a declarat ea.

O altă schimbare majoră vizează eliminarea concediilor suplimentare acordate în funcție de vechime pentru anumite categorii din sectorul public, inclusiv funcționari cu statut special, magistrați sau alte profesii similare. Autoritățile susțin că aceste beneficii au fost introduse în etape diferite și au generat inegalități între angajați. Concediile deja acumulate până la sfârșitul anului 2026 nu vor fi afectate, iar noile reguli vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2027.

Cea mai sensibilă componentă a pachetului de reforme este modificarea sistemului de pensii pentru militari și funcționarii cu statut special. Reforma prevede introducerea unei vârste clare de pensionare, care va crește gradual de la 45 la 50 de ani până în 2036. De asemenea, va fi majorată vechimea necesară pentru pensionare la 20 de ani, cu excepții pentru categoriile cu risc ridicat. Guvernul susține că tranziția va fi graduală și previzibilă, fără schimbări bruște.

Guvernul insistă că toate drepturile deja câștigate vor fi respectate integral, iar pensiile și salariile în plată nu vor fi reduse.

Executivul mai propune și posibilitatea ca persoanele care continuă să lucreze după pensionare să își recalculeze ulterior pensia, precum și uniformizarea modului de calcul, prin extinderea perioadei de referință de la 12 la 60 de luni. Oficialii afirmă că aceste măsuri urmăresc să reducă dezechilibrele și să reflecte mai fidel parcursul profesional, nu doar veniturile dintr-o perioadă scurtă.

În cadrul aceleiași conferințe de presă, autoritățile au oferit clarificări suplimentare privind impactul fiscal al reformei salarizării și modul în care vor fi acoperite creșterile de cheltuieli din sectorul bugetar, pe fondul întrebărilor jurnaliștilor despre sustenabilitatea măsurilor și efectele asupra economiei.

Ministrul finanțelor Adrian Gavreliță a respins ideea că reforma ar pune presiune necontrolată pe buget sau că ar genera dezechilibre în economie. Acesta a subliniat că ajustările fiscale și salariale au fost construite în paralel cu o analiză de impact și că resursele sunt prevăzute în cadrul bugetar, inclusiv prin eventuale rectificări.

„Am văzut mai multe speculații în spațiul public. Din păcate, prea des se dau cu părerea oameni care nu au înțeles sau nu au încercat să înțeleagă mecanismul. Mesajul este unul simplu: suma impozitelor din salarii scade. Nu vorbim despre o mutare de povară de pe o parte pe alta, ci despre o reducere reală a poverii fiscale pe muncă”, a declarat ministrul.

Oficialul a explicat că, în urma reformei, structura contribuțiilor sociale și de asigurări medicale va fi reorganizată, însă fără a afecta veniturile nete ale angajaților. El a insistat că, dimpotrivă, obiectivul este creșterea veniturilor reale.

„În fiecare sector, toate plățile se fac prin angajator, fie în nume propriu, fie în numele angajatului. Important este rezultatul final. Iar rezultatul acestei reforme este că povara fiscală pe salarii scade. În consecință, veniturile reale ar trebui să crească. Fiecare om care muncește va câștiga mai mult. Acesta este angajamentul nostru”, a adăugat acesta.

Întrebările jurnaliștilor au vizat și estimările privind creșterea încasărilor la buget, în contextul în care autoritățile au avansat anterior cifre de ordinul miliardelor de lei. S-a ridicat problema dacă această majorare fiscală ar putea influența consumul populației sau dacă există riscul unei încetiniri economice.

Ministrul finanțelor a susținut că efectele asupra consumului au fost luate în calcul și că scenariile analizate indică menținerea puterii de cumpărare.

„Obiectivul este ca majoritatea absolută a cetățenilor să nu piardă din puterea de cumpărare. Consumul de bază nu trebuie afectat. Vorbim atât despre angajații din sectorul privat, cât și despre cei din sectorul public, care vor beneficia de creșteri salariale. În final, nu trebuie să existe o scădere a nivelului de trai”, a spus oficialul.

Un alt subiect abordat a fost impactul asupra angajatorilor, în contextul modificării contribuțiilor sociale și medicale. Întrebat dacă firmele vor suporta costuri mai mari și dacă acest lucru ar putea duce la stagnarea salariilor în sectorul privat, ministrul a respins această interpretare.

„Am văzut mai multe calcule speculative în spațiul public. Realitatea este că suma totală a impozitelor scade. Nu este o creștere ascunsă de taxe, ci o restructurare. În unele cazuri, costurile pot părea ușor diferite la nivel de calcul, dar per ansamblu povara fiscală este mai mică”, a precizat el.

Autoritățile au mai explicat că pachetul de reforme va fi implementat treptat și că efectele vor fi vizibile gradual, începând cu următoarea etapă bugetară. Guvernul susține că toate măsurile vor fi integrate în bugetul de stat și că nu este vorba despre finanțare prin împrumuturi suplimentare.

„Aceste majorări vor fi acoperite din bugetul de stat, inclusiv prin rectificări și o planificare bugetară responsabilă. Nu vorbim despre finanțare pe datorie, ci despre o reașezare a priorităților bugetare”, a conchis ministrul.

Executivul afirmă că reforma salarială, împreună cu modificările fiscale și instituționale, urmărește nu doar creșterea veniturilor, ci și stabilizarea pe termen lung a sistemului public, cu un accent pe eficiență și predictibilitate economică.