Vladimir Putin a semnat legea privind utilizarea armatei pentru „protejarea” cetățenilor ruși aflați în străinătate
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a semnat o lege care îi permite să utilizeze Forțele Armate pentru protejarea cetățenilor ruși aflați în străinătate. Șeful Comitetului pentru Apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a justificat necesitatea legii după cazul arheologului Aleksandr Butiaghin, reținut anterior în Polonia și eliberat la sfârșitul lunii aprilie.
The Moscow Times scrie că Legea se referă la situațiile în care cetățeni ruși sunt arestați în afara țării de instanțe „învestite cu competențe fără participarea Federației Ruse”, precum și de tribunale internaționale pe care Moscova nu le recunoaște, se arată în nota explicativă a documentului.
Modificările sunt introduse în legile federale „Cu privire la cetățenie” și „Cu privire la apărare”. În forma actuală, acestea îi permit deja președintelui să trimită trupe în afara Rusiei atunci când state sau organisme internaționale adoptă decizii considerate „contrare intereselor Federației Ruse” ori „ordinii publice” din Rusia.
Autoritățile ruse au decis extinderea acestor competențe pe fondul avertismentelor venite din partea mai multor state membre NATO privind posibilitatea unei confruntări între Rusia și una sau mai multe țări europene.
Vara trecută, șeful serviciului german de informații externe BND avertiza asupra riscului unei provocări ruse în statele baltice, după scenariul anexării Crimeei. În februarie, serviciile de informații daneze au declarat că Rusia ar putea declanșa un război de amploare în Europa în următorii cinci ani, mai notează sursa citată.
Serviciile de informații americane au avertizat, în martie 2026, că Vladimir Putin ar putea recurge la o „escaladare deliberată” a conflictului din Ucraina, inclusiv la o confruntare directă cu NATO și amenințări privind utilizarea armelor nucleare.
Potrivit serviciului de informații militar al Țărilor de Jos (MIVD), Kremlinul ar avea nevoie de aproximativ un an pentru a acumula suficiente forțe în vederea unui „conflict regional” cu NATO. Conform aceleiași evaluări, scopul unui eventual atac rusesc nu ar fi înfrângerea militară a Alianței, ci „divizarea politică prin câștiguri teritoriale limitate”. Experții nu exclud nici posibilitatea recurgerii la șantaj nuclear.
Experții Institute for the Study of War (ISW) scriau încă din octombrie că Rusia ar fi intrat deja într-o „fază zero” de pregătire pentru un posibil conflict de acest tip. Printre semnalele invocate se numără reorganizarea districtelor militare de la granița vestică, construirea de baze militare la frontiera cu Finlanda, precum și acțiuni de sabotaj, bruiaj GPS, incendieri și provocări aeriene.
Amintim că pe 15 mai, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care locuitorii regiunii transnistrene pot obține cetățenia rusă printr-o procedură simplificată. Drept răspuns, reprezentanții Biroului pentru Reintegrare de la Chișinău au declarat că actele adoptate de un alt stat nu produc efecte juridice pe teritoriul Republicii Moldova și au subliniat importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a țării.

