VIDEO/ Cum se pregătește o familie pentru 72 de ore de criză. Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență
Apă îmbuteliată, alimente neperisabile, medicamente, acte păstrate într-o pungă impermeabilă și un plan pentru situația în care membrii familiei nu se mai pot suna. Sunt câteva dintre recomandările prezentate joi, 19 noiembrie, la primul Congres Național de Reziliență, desfășurat la Moldexpo, în Chișinău. Evenimentul a dat startul campaniei „Moldova Pregătită”, prin care autoritățile le explică cetățenilor cum să se organizeze pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză.
Ghidul prezentat la congres cuprinde recomandări pentru pregătirea rezervelor din gospodărie, dar și pentru situațiile în care membrii familiei sunt în locuri diferite și nu mai pot lua legătura între ei. Autoritățile recomandă stabilirea unui punct de întâlnire, notarea numerelor de telefon importante și desemnarea unei persoane de contact din afara localității. Ghidul include recomandări adaptate pentru familiile cu copii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și proprietarii de animale.
Cătălina Ceban, reprezentanta Centrului Național de Management al Crizelor, a prezentat ce trebuie să conțină rucsacul de urgență. Lucrurile pot fi adunate treptat, în funcție de nevoile și posibilitățile fiecărei familii.
- Apă îmbuteliată și alimente neperisabile - conserve, biscuiți, nuci, fructe uscate și batoane energizante.
- Trusă de prim ajutor și medicamentele prescrise membrilor familiei.
- Acte și bani în numerar - documente de identitate, de proprietate și de asigurare, păstrate într-o pungă impermeabilă, precum și bani pentru cheltuieli esențiale.
- Telefon, baterie externă și cabluri de încărcare, alături de un radio portabil cu baterii sau cu manivelă.
- Lanternă și baterii de rezervă, chibrituri și brichete.
- Haine și încălțăminte potrivite sezonului, pături sau saci de dormit și produse de igienă personală.
- Chei de rezervă pentru locuință și mașină, precum și o hartă pliabilă a localității.
- Planul de criză al familiei, cu punctul de întâlnire, numerele de telefon importante și datele persoanei de contact din afara localității.
Premierul Vasile Tofan a îndemnat cetățenii să citească ghidul cu atenție și a invocat experiența statelor care desfășoară deja asemenea campanii.
„Franța, Japonia, Norvegia, Suedia, zeci de alte țări, toate au astfel de ghiduri, toate au astfel de campanii. Pentru că sunt state responsabile. Trebuie și noi să învățăm să fim un stat responsabil. Recomand cu tărie ca acest ghid să fie citit cu seriozitate și nu doar răsfoit în grabă”, a declarat premierul la deschiderea congresului.
Tofan a comparat recomandările din ghid cu instrucțiunile de siguranță pe care pasagerii le aud înainte de decolarea unui avion.
„Să recunoaștem, mulți dintre noi stăm pe telefoane atunci când un avion trebuie să decoleze. Nu neapărat tragem atenția la ce spune însoțitoarea de bord în ce ține de regulile de securitate. Cam aceeași situație este cu aceste ghiduri. Nu trebuie să lăsăm reacția noastră la improvizare. Trebuie să ascultăm, trebuie să citim, trebuie să ne informăm, ca în momentul de criză, atunci când trebuie să luăm deciziile foarte rapid, să fim pregătiți, să nu lăsăm loc pentru experimente și improvizații”, a spus premierul.




Vasile Tofan a explicat simplu ce reprezintă și cât de utilă este adoptarea măsurii.
„Ghidul ne ajută să răspundim la întrebări concrete. Ce facem dacă se întrerupe curentul sau apa? Unde ne întâlnim dacă nu putem comunica? Cine ia pe copii? Cum ne asigurăm că un vecin în vârstă sau o persoană care are nevoie de sprijin nu rămâne singură? Primele 72 de ore nu sunt ore în care ne putem permite greșeli. Sunt cele mai importante ore în care trebuie să avem repere clare de pregătire”, a adăugat Tofan.
Cele 72 de ore sunt intervalul de referință pentru care familiile sunt încurajate să-și pregătească rezervele. În acest timp, instituțiile evaluează situația, mobilizează resursele și intervin cu prioritate acolo unde viețile oamenilor sunt în pericol. Statul rămâne responsabil de intervenție și de restabilirea serviciilor afectate.
La lansarea campaniei, premierul a răspuns și zvonurilor despre o presupusă întrerupere planificată a alimentării cu apă și energie electrică.
„Este un zvon foarte popular astăzi în Moldova. Vreau să spun limpede: nu pregătim oprirea acestor servicii. Pregătim oamenii să știe ce au de făcut dacă, din orice cauză, un serviciu esențial se întrerupe. De aceea lansăm astăzi această campanie, «Moldova Pregătită»”, a declarat Vasile Tofan.
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a explicat că prima etapă a programului include, pe lângă ghid și rucsacul de urgență, modulul „Alerte” din aplicația guvernamentală EVO. Utilizatorii vor trebui să activeze funcția pentru a primi avertizări și instrucțiuni în caz de criză. Pentru 2027 este planificat și sistemul MD-Alert, care va putea transmite mesaje direct pe telefoanele aflate în zona vizată, fără instalarea unei aplicații.
Diaconu a vorbit și despre identificarea spațiilor care ar putea fi folosite ca adăposturi. Potrivit lui, autoritățile intenționează să le împartă în trei categorii, în funcție de cât de repede pot fi puse în folosință: imediat, în 24-36 de ore sau în 72 de ore.
„Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, autoritățile publice locale și deținătorii acestor adăposturi urmează să furnizeze toată informația. Apoi vom face o clasificare a lor”, a declarat Serghei Diaconu.
La congres, directorul adjunct al Serviciului 112, Alexandru Ghidirimschi, a precizat că într-un schimb lucrează în prezent între 14 și 18 operatori. Dacă numărul apelurilor crește brusc în timpul unei crize, echipa poate fi suplimentată până la 30 de operatori.
„În caz de o amploare de apeluri de urgență, în cazul unei situații sau unei crize, noi activăm planul de acțiune în aceste situații. Vor fi rechemați de la domiciliu suplimentar operatori și astfel vom face față tuturor provocărilor”, a declarat Alexandru Ghidirimschi.
Agenda congresului include simulări privind un incident cu drone, o criză de sănătate publică și un aflux de refugiați. Exercițiile urmăresc să arate cum circulă informația între instituții, cine ia deciziile și ce servicii intervin.
Campania continuă vineri, 20 noiembrie, la Ștefan Vodă, și sâmbătă, 21 noiembrie, la Edineț. Activitățile regionale vor aborda pregătirea gospodăriilor pentru 72 de ore, coordonarea intervențiilor la nivel local și identificarea persoanelor care ar putea avea nevoie de sprijin în caz de criză.

