miercuri, 18 noiembrie, 2026
  • USD
  • EUR
Blocurile vechi, mai vulnerabile la cutremure. Ce spune Ministerul Infrastructurii despre siguranța clădirilor
Poză simbol

Blocurile vechi, mai vulnerabile la cutremure. Ce spune Ministerul Infrastructurii despre siguranța clădirilor

Clădirile construite înainte de 1982 pot fi mai vulnerabile în cazul unui cutremur, iar degradarea construcțiilor și intervențiile neautorizate pot afecta rezistența acestora. În Republica Moldova nu există, deocamdată, o evaluare completă a vulnerabilității fondului locativ. Precizările au fost făcute de secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Veaceslav Șipitca, în emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Totodată, oficialul a spus că autoritățile au elaborat un mecanism de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, însă aplicarea acestuia la scară largă depinde de dezvoltarea unei aplicații informatice.

Șipitca a explicat că Republica Moldova este situată într-o zonă cu activitate seismică, iar construcțiile trebuie să țină cont de particularitățile terenului și de intensitatea posibilă a cutremurelor.

„Nu doar seismul recent trebuie să ne preocupe. Amplasarea geografică a Republicii Moldova și a municipiului Chișinău presupune grade de seismicitate de până la opt grade, iar în unele zone ale municipiului Chișinău, în funcție de situația tehnică a solului, poate ajunge până la nouă grade”, a declarat Veaceslav Șipitca.

Potrivit secretarului de stat, majoritatea clădirilor proiectate după anii 1980 au fost calculate ținând cont de cerințele antiseismice. Totuși, chiar și în cazul acestora, rezistența poate fi afectată în timp de degradarea construcțiilor, intervențiile neautorizate sau nerespectarea normelor tehnice în procesul de edificare.

„Majoritatea clădirilor care au fost proiectate cu rigori antiseismice, în special după anii 1980, sunt calculate la aceste rigori. Evoluția documentelor normative antiseismice prevedea rezistența acestora în anumite situații, dar degradarea construcțiilor, intervențiile neautorizate și nerespectarea rigorilor în timpul construcției pot pune anumite semne de întrebare”, a explicat oficialul.

Pentru a identifica imobilele vulnerabile, Ministerul Infrastructurii a elaborat un regulament privind evaluarea vizuală rapidă a construcțiilor. Documentul, preluat din experiența României, a fost aprobat în 2025 și este deja în vigoare.

Totuși, mecanismul nu poate fi aplicat pe deplin până la dezvoltarea unei aplicații mobile, care va permite colectarea și evaluarea informațiilor despre clădiri. Potrivit lui Șipitca, proiectul urmează să fie realizat cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale, iar aplicația ar putea deveni funcțională spre sfârșitul anului 2028 sau în 2029.

„Regulamentul acesta este aprobat în 2025, este în vigoare, doar că pentru funcționarea completă a regulamentului avem nevoie de un soft, o aplicație mobilă, care, prin finanțarea Băncii Mondiale, ne planificăm să fie funcțională până la sfârșitul anului 2028-2029. Aceasta este situația cu evaluarea vizuală rapidă”, a precizat secretarul de stat.

După această etapă, clădirile vor fi încadrate în categorii de risc, iar cele care prezintă vulnerabilități vor putea fi supuse unor expertize tehnice detaliate. Oficialul susține că verificarea tehnică aprofundată a tuturor imobilelor nu este realistă, deoarece numărul specialiștilor și capacitatea instituțiilor de profil sunt limitate, iar costurile ar fi foarte mari.

În contextul solicitărilor sindicatelor privind verificarea tuturor blocurilor după cutremur, Veaceslav Șipitca a precizat că responsabilitatea evaluării și expertizării clădirilor revine proprietarilor.

„Obligația verificării și evaluării fiecărei clădiri aparține proprietarului. Proprietarul, fie că este asociația de proprietari, fie că este Agenția Proprietății Publice, în cazul clădirilor aflate în proprietatea statului, fie că este vorba despre proprietatea municipală, unde obligația revine autorităților publice locale, trebuie să evalueze și să expertizeze, la necesitate, clădirea”, a declarat oficialul.

Acesta a subliniat că nu toate construcțiile trebuie supuse automat unei expertize tehnice detaliate, ci în primul rând cele care prezintă semne de vulnerabilitate.

„Nu orice clădire necesită expertiză. Doar clădirea care prezintă risc trebuie să fie expertizată”, a menționat Veaceslav Șipitca.

O problemă aparte o reprezintă casele individuale din localitățile rurale, multe dintre ele construite cu forțe proprii, fără proiecte tehnice sau respectarea unor norme elementare de construcție. Potrivit secretarului de stat, autoritățile publice locale ar trebui să se ocupe de această problemă, însă primăriile nu dispun întotdeauna de specialiștii și capacitățile necesare.

„În localitățile rurale sunt construcții realizate cu forțe proprii, fără respectarea unor rigori. Responsabilitatea revine, din nou, autorităților publice locale, dar acestea nu au, la nivel de primărie, capacitatea necesară. În prezent, nu avem o evidență exactă a caselor care au fost construite cu respectarea normelor și a celor care au fost ridicate fără respectarea acestora”, a explicat Șipitca.

Oficialul a precizat că o evidență mai clară a construcțiilor poate fi realizată în special pentru imobilele ridicate după 1996, când a fost introdusă Legea privind calitatea în construcții. În cazul clădirilor mai vechi, pentru care lipsesc documentele tehnice, stabilirea modului în care au fost construite și evaluarea stării lor sunt mult mai dificile.

„Ceea ce a fost construit până în 1996 și este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, în lipsa unor documente, este foarte complicat de evidențiat și de examinat din punctul de vedere al stării tehnice”, a menționat secretarul de stat.

Întrebat dacă există diferențe de rezistență seismică între o casă construită după normele actuale și una ridicată acum 40-50 de ani, Veaceslav Șipitca a spus că anul construcției este unul dintre criteriile importante în evaluarea riscului.

„Normele actuale, ultimele norme care au fost actualizate în anul 1982, în principiu trebuie să asigure rezistența la seismicitatea terenului respectiv. Ceea ce a fost construit până în 1982 are un grad mai înalt de risc. Apropo, acesta este unul dintre criteriile de triere a clădirilor în dependență de rezistența seismică”, a declarat oficialul.

Amintim că în noaptea de 18 noiembrie, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,7 produs în zona seismică Vrancea, resimțit și în Republica Moldova.