Peste o treime dintre probele de mediu analizate în ultima săptămână din august au indicat prezența vibrionului NAG. Microorganismul nu provoacă holeră, precizează specialiștii, însă poate fi asociat cu apariția bolilor diareice acute. În aceeași perioadă, în Republica Moldova au fost raportate aproape 600 de cazuri de infecții digestive, iar copiii reprezintă mai mult de jumătate dintre bolnavi.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în perioada 24-30 august au fost înregistrate 596 de cazuri de boli diareice acute. Aproximativ 55% dintre acestea au fost diagnosticate la copii.

Față de săptămâna precedentă, numărul îmbolnăvirilor a scăzut ușor, cu 2,61%. Situația diferă însă de la o regiune la alta.

Cea mai mare rată a îmbolnăvirilor a fost raportată în raionul Șoldănești - 40,1 cazuri la 100 de mii de locuitori. Urmează municipiul Chișinău, cu 39,7 cazuri la 100 de mii de locuitori, și raionul Briceni, unde indicatorul a ajuns la 27,1 cazuri.

În paralel cu monitorizarea cazurilor înregistrate în rândul populației, specialiștii ANSP au continuat verificările în mediul înconjurător. Din cele 38 de probe investigate în laborator, 13 au fost pozitive la vibrionul NAG.

Autoritățile sanitare subliniază că depistarea acestui microorganism nu înseamnă apariția holerei. Este vorba despre un vibrion neholerigen, care nu produce holeră, dar care, în anumite condiții, poate provoca afecțiuni diareice.

Prezența unor astfel de microorganisme este urmărită în special în perioada caldă a anului, când temperaturile ridicate creează condiții favorabile pentru multiplicarea bacteriilor în apă.

Datele centralizate de ANSP provin din 44 de teritorii administrative, inclusiv din regiunea transnistreană.

Supravegherea epidemiologică a bolilor diareice acute este desfășurată în regim intensificat din luna mai până în septembrie. În această perioadă sunt urmărite săptămânal atât cazurile de îmbolnăvire, cât și rezultatele analizelor efectuate asupra probelor prelevate din mediul ambiant.

O atenție aparte este acordată apelor de suprafață - râuri, lacuri și iazuri - unde sunt efectuate prelevări pentru identificarea microorganismelor care ar putea reprezenta un risc pentru sănătatea populației.

Specialiștii recomandă respectarea regulilor de igienă, spălarea atentă a mâinilor, consumul de apă din surse sigure și păstrarea corespunzătoare a produselor alimentare. O atenție sporită este recomandată în cazul copiilor, care reprezintă în prezent categoria cu cea mai mare pondere în totalul cazurilor raportate.