Riscul unei secete prelungite obligă autoritățile și furnizorii de apă să se pregătească inclusiv pentru scenarii în care debitul Nistrului va rămâne foarte scăzut. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, afirmă că, în condițiile actuale, stația de captare care alimentează municipiul Chișinău nu este pusă în pericol, însă infrastructura trebuie adaptată pentru a putea funcționa și la debite de aproximativ 30 de metri cubi pe secundă. Gravitatea situației poate fi observată deja în Ucraina, unde, potrivit ministrului, în mai multe localități din bazinul superior al Nistrului, apa este furnizată populației doar dimineața și seara, după un grafic.

Gheorghe Hajder a explicat că problema nu este una care vizează exclusiv Republica Moldova sau Nistrul, ci face parte dintr-un deficit de apă mult mai amplu, resimțit la nivel regional. Potrivit lui, debitele au scăzut semnificativ inclusiv pe Prut, iar rezervele acumulate anterior în lacurile de acumulare au fost utilizate treptat.

„Noi trebuie să înțelegem că avem un deficit de apă la nivel regional. Vreau să vă uitați și în țările europene, ce se întâmplă cu râurile mari, râuri navigabile, care astăzi pot fi trecute, în unele locuri, și în picioare”, a declarat ministrul. El a precizat că negocierile purtate anterior privind volumele de apă s-au bazat pe rezervele acumulate, însă acestea s-au diminuat, iar în prezent debitul este dependent în mare parte de apa care vine din zona Carpaților.

Ministrul a oferit drept exemplu situația din Ucraina pentru a arăta cât de severă este criza în bazinul superior al Nistrului. În Cernăuți și, în special, la Novodnistrovsk - oraș aflat chiar în apropierea marelui lac de acumulare - populația se confruntă deja cu restricții.

„În acel oraș, care este în imediata apropiere a acestui lac mare, apa deja se furnizează oamenilor dimineața și seara, conform unui grafic. Vreau să înțelegem că situația este critică, nu doar în Republica Moldova. Iar a acuza Ucraina în acest caz nu este relevant, pentru că ar trebui să acuzăm toate țările din Europa, Ucraina, inclusiv Republica Moldova, pentru că nu plouă”, a declarat Gheorghe Hajder.

Potrivit ministrului, situația este una fără precedent în istoria recentă. Cod roșu hidrologic vizează atât Nistrul și Prutul, cât și râurile interne, iar, potrivit declarațiilor sale, în prezent nu este asigurat nici măcar debitul minim ecologic

„Există risc pentru toate râurile din Republica Moldova. Noi avem cod roșu pe Prut, avem cod roșu pe Nistru, avem cod roșu pe râurile interne. Astăzi, din păcate, nici măcar debitul minim ecologic nu este asigurat”, a spus Hajder.

Ministrul a explicat că precipitațiile care cad pe teritoriul Republicii Moldova nu sunt suficiente pentru refacerea rezervelor Nistrului. Pentru ca situația să se îmbunătățească semnificativ, este nevoie de precipitații în bazinul superior al fluviului - în Carpați și în vestul Ucrainei, de unde provine apa care alimentează lacul de acumulare.

Hajder susține că despre riscul unei asemenea situații a avertizat încă din luna iulie.

„Faptul că noi ne-am obișnuit că acolo este apă și a fost, asta nu a fost un indicator că va fi întotdeauna. Eu am ieșit încă din luna iulie să vorbesc despre acest risc. Din păcate, am fost auzit mai puțin, pentru că nimeni nu a crezut că am putea să ajungem la asemenea situații, dar riscurile pe care le-am spus încă atunci sunt perfect valabile și astăzi”, a declarat ministrul.

În prezent, potrivit lui Hajder, se vorbește despre un debit mediu de aproximativ 30 de metri cubi pe secundă. Ministrul speră că ploile de toamnă vor crește aportul de apă în lacul de acumulare și, implicit, volumele deversate în Nistru.

Chiar și la actualul nivel, susține el, volumul de apă ar fi, cel puțin teoretic, suficient pentru alimentarea localităților din Republica Moldova. Problema este însă capacitatea infrastructurii de a capta apa în condițiile unor debite atât de mici.

„Chiar dacă avem 30 de metri pe secundă, totuși este un volum de apă care, în teorie, cel puțin, ajunge pentru aprovizionarea orașelor în Republica Moldova. Ceea ce vreau să spun, sau mai bine spus să repet ceea ce am spus în ultimele trei luni, este ca noi să ne ajustăm infrastructura astfel încât să putem capta și din debite mai mici, cum ar fi 30 de metri pe secundă, și trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, pe parcursul verii, situația a fost chiar mai dificilă în bazinul superior: au existat perioade în care în lac intrau doar 14-16 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările au fost menținute succesiv la niveluri mult mai mari - de 100, 80, 75 sau 60 de metri cubi pe secundă. Diferența a fost acoperită din rezerva lacului de acumulare, care s-a redus treptat.

Hajder a respins astfel ideea că actuala reducere a deversărilor ar putea fi pusă pur și simplu pe seama Ucrainei. El a insistat că, atât timp cât au existat rezerve, Republica Moldova a negociat volume suplimentare de apă, însă menținerea unor deversări peste nivelul aportului ar însemna consumarea în continuare a rezervelor.

„Noi am negociat toate volumele de apă atunci când am avut ce negocia, atâta timp cât a fost apă. Acum, vreau să vă imaginați, să repet încă o dată: acei oameni dau apă pe grafic. În cazul în care ar continua deversări mai mari, deja s-ar epuiza și rezerva, iar acei oameni nu ar avea nici apă pe grafic. Este o situație fără precedent, care ne afectează pe toți deopotrivă”, a declarat ministrul Mediului.

În ceea ce privește situația Chișinăului, Gheorghe Hajder a declarat că nivelul apei în lacul de acumulare Dubăsari este, deocamdată, la nivelul normal de retenție. Totuși, rezervele existente nu pot oferi predictibilitate pe termen lung în cazul în care seceta continuă.

„Este corect să ne pregătim pentru ca, în cazul în care vom avea o secetă prelungită, să putem aproviziona oamenii din Chișinău și cu acel volum de 30 sau mai mult care va fi în acea perioadă”, a spus Hajder.

În acest context, Ministerul Mediului a discutat deja cu reprezentanții Primăriei Chișinău și ai Apă-Canal Chișinău. Potrivit ministrului, în ultimele două zile au avut loc două ședințe, iar responsabilii municipali s-au angajat ca, în termen de trei zile, să prezinte propuneri concrete pentru un plan de implementare menit să reducă riscurile, precum și necesitățile pentru care ar fi nevoie de sprijinul Guvernului.

Hajder a subliniat însă că, la parametrii existenți în prezent, alimentarea cu apă a capitalei nu este pusă în pericol.

„În acest moment, debitul la Dubăsari este exact acela care nu pune în pericol stația de captare a municipiului Chișinău, în condițiile existente”, a precizat ministrul.

Autoritățile mizează acum pe precipitațiile din perioada următoare, care ar putea crește aportul de apă în lacul de acumulare și, ulterior, debitul Nistrului. În același timp, mesajul Ministerului Mediului este că infrastructura de alimentare cu apă trebuie pregătită pentru debite mai mici decât cele cu care Republica Moldova a fost obișnuită până acum, în condițiile în care, potrivit lui Hajder, efectele schimbărilor climatice sunt deja resimțite în întreaga regiune.

Premierul Vasile Tofan a declarat că autoritățile caută soluții pentru stațiile de captare de la Cosăuți și Coșernița, astfel încât să fie prevenite eventualele întreruperi în alimentarea populației cu apă.

Șeful Guvernului a recunoscut că nivelul scăzut al Nistrului provoacă îngrijorare și nemulțumire în rândul populației și a afirmat că autoritățile sunt deschise inclusiv propunerilor venite din afara instituțiilor statului.

Totodată, Tofan a respins acuzațiile potrivit cărora situația ar fi fost provocată de Ucraina, susținând că deficitul de apă este unul regional. El a invocat scăderi importante ale debitelor pe Dunăre și Prut, precum și nivelurile reduse înregistrate pe Rin.

Situația s-a agravat după ce nivelul lacului de acumulare Novodnestrovsk a coborât sub pragul critic de 111 metri, față de nivelul normal de aproximativ 121,5 metri. La stația de captare de la Cosăuți, nivelul apei a scăzut cu aproximativ 23 de centimetri în doar 24 de ore.

Nivelul Nistrului continuă să scadă. Ucraina nu mai poate asigura debitul minim către Republica Moldova

Situația hidrologică a Nistrului se agravează, iar volumul de apă din lacul de acumulare de la Novodnistrovsk a ajuns la un nivel critic. Subiectul a fost discutat la o nouă ședință extraordinară a Comisiei Nistrene. Autoritățile ucrainene au informat partea moldovenească că, în ultimele două săptămâni, debitul natural de apă

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Probleme sunt și pe Prut. Debitul evacuat din lacul Costești-Stânca a fost redus la 14 m³/s, după ce nivelul apei a scăzut cu 1,28 metri de la începutul lunii septembrie.

Tot marți, președinta Maia Sandu a avertizat că problema apei ar putea reveni an de an, pe fondul perioadelor tot mai severe de secetă. Șefa statului a cerut Guvernului, primăriilor și instituțiilor responsabile să pregătească surse alternative de apă și să adapteze infrastructura de captare la noile condiții climatice.