Republica Moldova marchează 85 de ani de la primul val de deportări staliniste din Basarabia și Bucovina de Nord, una dintre cele mai dureroase pagini din istoria țării. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, regimul stalinist a declanșat o operațiune de deportare în masă, în urma căreia mii de oameni au fost ridicați din case, despărțiți de familii și trimiși în Siberia și Kazahstan.

Cu această ocazie, conducerea țării a transmis mesaje de comemorare și a vorbit despre memoria celor deportați, despre tragediile care au marcat mii de familii și despre importanța păstrării adevărului istoric.

Președinta Maia Sandu a subliniat că deportările au fost una dintre cele mai mari tragedii din istoria noastră. În opinia acesteia, memoria celor deportați obligă societatea să apere valorile pentru care acești oameni au plătit un preț cumplit.

„Zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor - familii întregi destrămate și nenumărate destine frânte de un sistem care a încercat să ne suprime ființa națională. În memoria lor, avem datoria să apărăm valorile pentru care acești oameni au plătit un preț cumplit: libertatea, identitatea și dreptul de a trăi fără frică”, a transmis președinta.

Maiei Sandu a accentuat cât de importantă este cunoașterea adevărului pentru a cinsti memoria celor deportați și pentru a împiedica răspândirea falsurilor despre ororile regimului sovietic. În context, șefa statului a îndemnat cetățenii să viziteze expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, deschisă între 12 iunie și 6 iulie în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în Piața Gării de Nord din Bălți.

Un mesaj de comemorare a transmis și premierul Alexandru Munteanu. El a amintit despre istoria propriei familii, menționând că bunicul său a fost deportat.

„Nu am avut șansa să-l cunosc. S-a întors acasă grav bolnav, după ani de suferință și muncă forțată, și a murit mult prea tânăr”, a spus Alexandru Munteanu.

Premierul a subliniat că, în multe familii din Republica Moldova, istoriile deportărilor sunt transmise din generație în generație. Potrivit lui Alexandru Munteanu, memoria celor deportați trebuie păstrată vie, iar aceste tragedii trebuie explicate copiilor și tinerilor.

„Deportările au fost o crimă împotriva unor oameni nevinovați, o încercare de a distruge comunități, identități și destine.Trebuie să ne cunoaștem istoria și să o transmitem mai departe copiilor noștri. Vorbind despre aceste tragedii, înțelegem mai bine cât de prețioase sunt libertatea, demnitatea și dreptul fiecărui om de a trăi în siguranță”, a menționat premierul.

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că această zi este una tristă, în care societatea își amintește de bunicii și străbunicii care au trecut prin calvarul deportărilor. Oficialul a mulțumit celor care au avut curajul să își scrie mărturiile, astfel încât generațiile de astăzi să cunoască și să transmită mai departe adevărul despre acele evenimente.

„Orice societate, orice națiune, orice popor, fără memorie, fără a-și cunoaște istoria, este ca o frunză în bătaia vântului”, a spus Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a menționat că memoria acestor tragedii trebuie să amintească mereu unde pot duce regimurile autoritare și criminale. El a făcut o paralelă și cu războiul din Ucraina, unde, potrivit lui, au loc atrocități care arată că asemenea pericole nu aparțin doar trecutului.

Datele Agenției Naționale a Arhivelor arată că operațiunea de deportare din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în RSS Moldovenească, a vizat 18.392 de persoane. Deportarea făcea parte dintr-o acțiune mai amplă de „curățare” a teritoriilor ocupate de URSS în anii 1939-1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov. Potrivit unui raport al vicecomisarului pentru Securitatea Statului al URSS, Bogdan Kobulov, din fostele teritorii ale României, Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, erau vizate 32.423 de persoane. Dintre acestea, 6.250 urmau să fie arestate și trimise în GULAG, fiind vorba în special despre capii de familie, iar 26.173 de persoane, membri ai familiilor acestora, urmau să fie deportate în „așezări speciale”.

Expoziția dedicată victimelor deportărilor staliniste revine cu o nouă ediție. Evenimentul este organizat și la Bălți

Expoziția dedicată deportărilor staliniste revine cu o nouă ediție. De această dată, evenimentul este organizat în contextul marcării a 85 de ani de la primul val de deportări din Basarabia, desfășurat în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, care a vizat 18.392 de persoane. În anii precedenți, expoziția

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Victoria Romaniuc

Menționăm că expoziția de vagoane dedicată deportărilor staliniste a revenit în acest an cu o nouă ediție. Expoziția este deschisă simultan la Chișinău și Bălți. Este pentru prima dată când expoziția cu vagoane este organizată simultan în două orașe. Municipiul Bălți a fost ales și pentru că de aici au plecat 133 de vagoane cu oameni deportați în Siberia și Kazahstan, al doilea cel mai mare număr după Chișinău - 187.

La Chișinău, expoziția poate fi vizitată în Piața Marii Adunări Naționale, iar la Bălți - în Piața Gării de Nord. Ambele vor fi deschise până pe 6 iulie, între orele 09:00 și 21:00. Vizitatorii pot vedea vagoane asemănătoare celor în care au fost transportați oamenii, dar și materiale documentare despre amploarea deportărilor și impactul lor asupra societății.